După ce, în noiembrie 2017, a susținut două partide-test (la București, pe Stadionul Național „Arcul de Triumf”), câștigând cu Samoa (17-13) și pierzând (scor 20-25) cu Tonga (națională calificată la CM 2019), naționala României a intrat în focul partidelor-retur din „Rugby Europe Championship” (REC), decisive pentru accederea la Cupa Mondială din Japonia (2019).
Turul începuse neașteptat, chiar deplorabil, „Stejarii” fiind învinși de echipa Germaniei (38-41), dar a urmat „revenirea” cu Spania (13-3), cu Rusia (30-10), cu Belgia (33-17) și, mai ales, cu Georgia (8-7). Pentru a se propulsa direct la competiția din „Țara Soarelui Răsare”, România trebuie să cumuleze rezultate cât mai favorabile (tur-retur) în sezoanele 2016-2017 și 2017-2018. Naționala noastră ocupă, în acest moment, primul loc în Rugby Europe Championship; dacă își păstrează postura de lider sau se clasează pe locul secund, în urma Georgiei (deja calificată), are asigurat locul în Grupa A de la CM 2019, grupă în care se regăsesc Irlanda, Scoția și Japonia. „Stejarii” se pot prevala de alte două posibilități de calificare la CM 2019: dacă se plasează după echipa calificată direct și se impune în barajul cu ocupanta locului 3 în Pacific Tri-Nations (Samoa) sau dacă se impun în turneul de recalificare, la care vor participa o echipă din America, una din Africa, una din Asia/Oceania; în ultimul caz, însă, Romania ar fi repartizata in Grupa B, alături de actuala campioană a lumii, Noua Zeelandă, și de Africa de Sud, medaliata cu bronz de la editța precedentă a Cupei Mondiale…
Am remarcat, în victoria zdrobitoarede sâmbătă (tot la Cluj, precum în cazul meciului de tenis România-Canada), simbioza între Surugiu, Vlaicu (aproape 900 de puncte în 107 prezențe) și Macovei, explozia „importurilor tongane” Tangimana Fonovai (o forță a naturii), Sione Fakaosilea, Paula Kinikinilau, faptul că de la sfârșitul primelor 40 de minute de joc aveam bonusul ofensiv (în final, a fost 13-0 în privința eseurilor), paradoxul sportului românesc (mă refer la rugby), cu o componentă internă pe alocuri dezastruoasă sub raport calitativ și, mai ales financiar (vezi cazul Rugby Poli Agro Unirea Iași, echipă de talent care a fost nevoită să accepte desființarea) dar cu rezultate externe meritorii… Trebuie „recunoscută” și valoarea îndoielnică a lotului german care a făcut deplasarea în România (în repriza a doua, am asistat la un fel de „minutul și eseul”, pe fondul lipsei de pregătire fizică a adversarilor)…
Conform calendarului prezentat de Rugby Europe, România mai are de disputat următoarele partide: pe 18 februarie, în deplasare, împotriva Spaniei, pe 3 și 10 martie acasă cu Rusia și cu Belgia, ultimul meci urmând să fie susținut în deplasare/18 martie a.c., la Tbilisi, în fața Georgiei…
