CCR discută sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind modificările aduse Legii administraţiei publice locale

Publicat de Andreea Drilea, 7 februarie 2018, 06:50

Curtea Constituţională a României discută miercuri obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la modificările aduse Legii administraţiei publice locale.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen se află obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale numărul 215/2001, formulată de preşedintele României.

Pe 11 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.

Şeful statului arată că pe 23 decembrie 2017 Parlamentul i-a transmis în vederea promulgării Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, care instituie o nouă procedură referitoare la validarea, ulterior constituirii consiliului local, a mandatelor de consilier local.

‘Legea menţionată stabileşte noi reguli în ceea ce priveşte cvorumul şedinţelor consiliului local sau a consiliului judeţean, după caz, în cadrul cărora se propune validarea sau invalidarea unui sau a unor consilieri locali/consilieri judeţeni noi. Considerăm că această lege cuprinde reglementări neclare, imprecis redactate, ce contravin normelor şi principiilor constituţionale şi încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 120 alin. (1), art. 121 alin. (2) şi art. 123 alin. (2) şi alin. (4) din Constituţie’, se precizează în sesizarea de neconstituţionalitate.

Potrivit sesizării, ‘dispoziţiile nou introduse în legea dedusă controlului de constituţionalitate stabilesc regimuri juridice diferite pentru validarea/invalidarea mandatelor consilierilor locali în funcţie de momentul la care se realizează respectiva validare/invalidare’, ceea ce ar conduce la inducerea de ‘incertitudine şi incoerenţă în sistemul normativ relevant pentru administraţia publică locală’ şi la crearea premiselor ‘unei inegalităţi de tratament juridic între consilierii locali’.

‘În consecinţă, reglementarea unor proceduri diferite de validare, realizate de autorităţi publice diferite pentru acelaşi fel de mandate din cadrul aceleiaşi autorităţi publice în funcţie de un criteriu temporal, creează premisele unei discriminări. În concluzie, instituirea unor proceduri diferite de validare, realizate de autorităţi publice diferite pentru acelaşi fel de mandate din cadrul aceleiaşi autorităţi publice, în funcţie de un criteriu temporal, conduce la o încălcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie’, precizează şeful statului.

Acesta consideră că ‘validarea mandatului unui consilier local prin ordin al prefectului vine în contradicţie atât cu principiul autonomiei locale statuat la art. 120 alin. (1) şi art. 121 alin. (2) din Constituţie, cât şi cu rolul prefectului stabilit în art. 123 alin. (2)-(4) din Constituţie şi materializat prin atribuţiile înscrise în Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului’ şi, ‘din această perspectivă, ordinul prefectului, ca act administrativ prin care s-ar materializa validarea/invalidarea mandatului consilierului local, ar implica o imixtiune nepermisă a executivului în funcţionarea administraţiei publice locale’.

‘Nu în ultimul rând, completarea adusă la art. 31 din Legea nr. 215/2001 prin legea dedusă controlului constituţional intră în contradicţie cu prevederile art. 6 alin. (2) teza I din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali ce prevede că validarea mandatului de consilier se face prin votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi, fără a se face o distincţie între validarea mandatului la momentul constituirii consiliului şi validarea ulterioară acestui moment. Astfel, intrarea în vigoare a dispoziţiilor legii criticate ar conduce la apariţia unui conflict între norme, ceea ce încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta care priveşte principiul asigurării securităţii juridice’, se menţionează în sesizare.

De asemenea, art. unic pct. 2 din legea dedusă controlului de constituţionalitate – art. 40 alin. (1) din Legea nr. 215/2001- care prevede că şedinţele consiliului local se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor locali în funcţie, cu excepţia situaţiei în care, în şedinţa respectivă se propune şi validarea sau invalidarea unui sau a unor consilieri locali noi, dacă validarea ar asigura prezenţa majorităţii consilierilor locali în funcţie, este apreciat ca o ‘normă lipsită de claritate, precizie şi predictibilitate, afectând astfel principiul legalităţii consacrat în art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta ce priveşte securitatea raporturilor juridice’.

Referitor la cvorumul ca o ‘condiţie necesară pentru desfăşurarea legală a şedinţelor’, preşedintele Iohannis afirmă că ‘prin legea dedusă controlului de constituţionalitate se instituie o modalitate de eludare a textelor legale ce garantează realizarea cvorumului necesar pentru şedinţă, relativizând procesul decizional la nivelul autorităţilor reprezentative care realizează autonomia locală’.

‘Astfel, se instituie posibilitatea de a adopta decizii de către un consiliu local în domeniile sale de competenţă, chiar dacă nu există cvorumul de şedinţă al majorităţii consilierilor în funcţie, prin simpla includere pe ordinea de zi a şedinţei a propunerii de validare sau invalidare a unui sau a unor consilieri locali noi, dacă validarea ar asigura prezenţa majorităţii consilierilor locali în funcţie’, precizează documentul.

Totodată, Iohannis remarcă faptul că ‘dispoziţiile de la art. unic pct. 2 al legii deduse controlului de constituţionalitate nu sunt corelate cu cele de la pct. 1 al aceleiaşi legi’, textul fiind neclar şi pentru că ‘prevede, pe de o parte, existenţa unei propuneri care vizează validarea sau invalidarea unuia sau a unor consilieri noi şi, pe de altă parte, condiţia ca validarea să asigure prezenţa majorităţii consilierilor locali în funcţie’.

‘Astfel, norma este imprecisă întrucât nu se poate stabili care sunt consecinţele legale în ipoteza în care se propune doar invalidarea unui sau a unor consilieri locali în şedinţa de consiliu în care nu există cvorumul prevăzut de lege. Ansamblul argumentelor de mai sus este aplicabil mutatis mutandis şi în cazul intervenţiei legislative de la art. unic pct. 3 din legea dedusă controlului Curţii Constituţionale, care vizează desfăşurarea şedinţelor consiliului judeţean (art. 95 alin. (1) din Legea nr. 215/2001)’, se mai arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)