România rurală, cu peste 10.000 de sate şi 9 milioane de locuitori, are un potential de dezvoltare insuficient explorat (studiu)

Publicat de Andreea Drilea, 27 noiembrie 2017, 14:15

România rurală, cu peste 10.000 de sate şi nouă milioane de locuitori, are un potenţial de dezvoltare insuficient explorat, 68% din populaţia activă având venituri decente din salarii, care îi acoperă necesităţile lunare şi îi permit şi unele cheltuieli adiţionale, conform unui studiu realizat de o companie de cercetare de piaţă, remis luni AGERPRES.

În studiul ‘Rural România’, se observă şi o tendinţă de convergenţă între valorile, stilul de viaţă şi comportamentul de consum ale cumpărătorilor din mediul rural şi urban, în special la tineri. Puşi în contexte similare, cumpărătorii din urban şi rural ar avea aceleaşi comportamente de consum, prin urmare o dezvoltare a retailului rural este o reală oportunitate.

Există puţine informaţii statistice despre consumatorii din mediul rural, atât pentru că distanţa creşte costurile şi durata unui astfel de studiu, cât şi din cauza accentului pe care mediul de afaceri îl pune pe mediul urban.

Rezultatele studiului Nielsen ‘Rural România’ arată că o proporţie semnificativă – 23% – din totalul vânzărilor de retail FMCG vin din mediul rural. Aceste vânzări se realizează preponderent prin canale de comerţ tradiţional, magazinele din rural reprezentând numeric mai mult de jumătate (circa 60%) din totalul retailului din România. Sub 10% din magazinele din reţele de tip modern sunt amplasate în rural.

Consumatorii au profile în general similare cu cei din urban. Din cele cinci tipologii identificate, trei ar reprezenta un potenţial real pentru comercianţii din România, deoarece au un tipar complex de nevoi, un comportament de cumpărare şi posibilităţi financiare comparabile cu cele din urban.

Majoritatea repondenţilor are ca principală sursa de venit salariul sau pensia, doar unul din cinci câştigându-şi existenţa şi din activităţi legate de agricultură. Peste 20% dintre ei au declarat că nu au folosit niciun fel de instrumente bancare pentru că fie nu le sunt necesare, fie nu le înţeleg utilitatea.

În ce priveşte obiceiurile de cumpărare, acestea sunt influenţate de accesul la diferitele canale de comerţ, ceea ce implicit determină şi alegerea diferitelor categorii de produse sau branduri. De exemplu, peste 70% din repondenţii care merg regulat la hipermarket au un automobil în gospodărie. Comerţul de tip tradiţional, disponibil majorităţii populaţiei, este canalul vizitat cu frecvenţa cea mai mare, considerentele de convenienţă punându-şi amprenta asupra alegerilor, aşa cum se întâmplă şi în mediul urban.

Printre categoriile cel mai frecvent cumpărate se regăsesc pâinea, ţigările şi berea, dar şi apa sau guma de mestecat. Coşul de cumpărături este compus în proporţie de 66% din produse alimentare. Preţul şi experienţa anterioară cu produsul sunt principalii factori de decizie în alegerea brandurilor cumpărate, iar tipurile preferate de promoţii sunt discount-ul şi gratuităţile. Penetrarea mărcilor private este destul de redusă (34%), în principal din cauza distanţei faţă de comerţul modern, dar ele sunt apreciate pentru raportul bun calitate preţ.

Cum 70% dintre repondenţi au declarat că le place să meargă la cumpărături, accesul la o gamă mai variată de categorii şi mărci în comerţul tradiţional, precum şi extinderea comerţului modern înspre cumpărătorii din mediul rural este un scenariu care merită explorat.

Cercetarea a fost realizată în perioada septembrie-octombrie 2017, pe un eşantion de 1.000 de locuitori din mediul rural din localităţi de peste 100.000 locuitori, situate la minim 20 kilometri de un oraş.

(Agerpres/FOTO arhivă jimclinephototours.com)