Păduri seculare de fag din România, înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO

Publicat de Andreea Drilea, 10 iulie 2017, 09:29

Mai multe păduri seculare de fag din România și din alte 11 țări europene au fost incluse vineri, la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, conform unui comunicat al Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO postat pe site-ul organizației.

În comunicat se precizează că a fost aprobată extinderea sitului de patrimoniu „Păduri primitive de fag din Carpați și Păduri antice de fag din Germania” („Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany”), care cuprindea păduri din Germania, Slovacia și Ucraina, cu zone de pădure seculară de fag aflate în 12 țări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbată în „Păduri de fag antice și primitive din Carpați și alte regiuni ale Europei” („Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe”).

Pădurile vizate din România sunt cele de Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș), conform UNESCO.

Această extindere transfrontalieră a sitului de patrimoniu amintit a fost salutată, printr-o postare pe contul său de Facebook, de către senatorul USR Vlad Alexandrescu, șeful delegației române la cea de-a 41-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia, ale cărei lucrări continuă până în 12 iulie.

„Este o mare victorie pentru conservarea pădurilor de fag din România, o lovitură hotărâtoare dată tăierilor de păduri ilegale și un mare pas înainte către a obliga autoritățile românești la îmbunătățirea managementului pădurilor, un capitol neglijat sau supus de-a lungul anilor unor nenumărate abuzuri”, a scris Vlad Alexandrescu pe pagina sa de Facebook.

De la sfârșitul ultimei Ere Glaciare, pădurile europene de fag s-au răspândit de la câteva „insule” izolate în Alpi, Carpați, Pirinei și zona Mediteraneană, ajungând să domine în doar 4.000 de ani arealul Europei centrale. Această extindere este legată de flexibilitatea și toleranța la diferite condiții climatice și geografice a fagului, conform site-ului UNESCO.

Pădurile virgine sunt ultimele zone în care natura supraviețuiește în forma sa pură, fără niciun fel de intervenție umană. Aceste păduri sunt ecosisteme stabile, în care trăiesc până la 13.000 de specii, și ele reprezintă 65% din pădurile virgine rămase pe continent (exceptând Rusia).

Munții Carpați adăpostesc ultimele mari păduri primitive de fag din Europa. Începând cu sfârșitul ultimei Ere Glaciare, aceste păduri s-au dezvoltat netulburate. Arbori ce au ajuns și la peste 50 de metri înălțime domină peisajul acestor păduri. Râși, lupi și urși populează încă acest areal sălbatic, iar specii pe cale de dispariție ale florei și faunei și-au conservat în Carpați diversitatea genetică.

(Agerpres/FOTO arhivă hailadorna.ro)