Creştinii sărbătoresc Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica)

Publicat de Gabriela Rotaru, 24 iunie 2017, 08:52

La 24 iunie, creștinii prăznuiesc Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.

Celebrată încă din vechime, aceasta este una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite serbări câmpenești prilejuită de solstițiul de vară, care marchează mijlocul verii agrare. Pentru că are loc la trei zile după solstițiul de vară mai poartă și numele Cap de vară.

Sărbătoarea este a iubirii și a fertilității dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar pe câmpuri în noaptea de 23 spre 24 iunie. Potrivit credinței populare, în această noapte, cerurile se deschid iar Sânzienele încep să cânte și să danseze în cete (de obicei în număr impar). Noaptea este magică, lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană și pentru aceasta se fac practici de pomenire a morților numite Moșii de Sânziene, când se deretică mormintele, se pun flori, se aprind lumânări și se dă de pomană la cimitir. Pentru a alunga spiritele rele, oamenii aprind focuri, peste care aruncă substanțe puternic mirositoare, apoi se buciumă și se strigă în jurul lor.

În credința populară, Sânzienele sunt considerate niște femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om, care, în această noapte umblă pe pământ sau plutesc prin aer, cântă și dansează, înzestrând plantele cu puteri vindecătoare, împart rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără semănăturile de grindină și de vijelii. Ele sunt zâne bune, dar atunci când oamenii le nesocotesc, pot deveni și forțe distructive, stârnind furtuni și vijelii, aducând grindină, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor” sau lăsând câmpurile fără rod. (Agerpres/ FOTO b365.ro)