S-a întâmplat într-o zi de 28 martie

Publicat de , 28 martie 2017, 08:45

S-a întâmplat într-o zi de 28 martie

* Acum 226 de ani (1791) „Supplex Libellus Valachorum”, cel dintâi program politic al românilor din Transilvania (redactat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar ş.a.), era trimis Curţii de la Viena. „Supplex Libellus Valachorum” este numele sub care a rămas în istorie memoriul naţiunii române din Transilvania din 1791, cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, care formula sintetic revendicările poporului român. Primul Supplex a fost de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de-al doilea Supplex, o versiune mult lărgită şi argumentată a primului, a fost înaintat Curţii din Viena pe 30 martie 1792 de Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, şi de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei

* Se împlinesc 175 de ani (1842) de când a avut loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena în sala Großer Redoutensaal. Wiener Philharmoniker (Orchestra Filarmonicii din Viena), una dintre cele mai renumite orchestre simfonice ale lumii, a fost fondată de O. Nicolai (împreună cu A. Schmidt şi A.J. Becher), fiind alcătuită prin cooptarea muzicienilor din orchestra de operă a curţii (membrii orchestrei sunt încă recrutaţi din Orchestra Operei de Stat din Viena)

* În urmă cu 142 de ani (1875) a fost înfiinţat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Varcioroava. După anul 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic (28.III/9.IV)

* Cu 119 ani în urmă (1898) a apărut Legea pentru organizarea Marinei Militare, care se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre (care cuprindea şcoala de torpile şi trupele de apărare din porturile fluviale şi toate bastioanele fluviale), cu sediul la Galaţi, şi Divizia de Mare (care cuprindea depozitele echipajelor marinei, cu şcoala de cadre, şcoala de aplicaţie a sublocotenenţilor, şcoala de marină ş.a.), cu sediul la Constanţa (28.III/9.IV)

* Acum 94 de ani (1923) regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, votată în Parlament la 26 martie 1923 şi apreciată la vremea sa a fi una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. Constituţia era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau parţial 20 de articole, introducea alte 7 articole noi şi reformula sau completa 25 de articole. Aceasta prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadre didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi. A funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, cand regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. Abandonată definitiv odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constituţia a fost înlocuită ulterior cu una după modelul sovietic

* Se împlinesc 90 de ani (1927) de la premiera filmului „Iadeş”, prima producţie a regizorului Horia Igiroşeanu. Societatea sa „Clipa-Film” iniţiase şi prima formă a cinecluburilor româneşti, asociaţia „Amicii filmului”

* Cu 69 de ani în urmă (1948) au avut loc primele alegeri parlamentare după instaurarea, în România, a puterii comuniste. Alegerile s-au soldat (datorită mijloacelor de înregimentare a populaţiei) cu câştigarea tuturor mandatelor de către FDP (Frontul Democraţiei Populare)

* În urmă cu 43 de ani (1974) Marea Adunare Naţională aproba instituirea funcţiei de preşedinte al RSR (recomandată de plenara CC al PCR din 25-26.III.1974) şi îl alegea în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Se menţinea, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămânea tot N. Ceauşescu

* Se împlinesc 25 de ani (1992), de când, în zilele de 28 şi 29 martie, au avut loc lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN). A fost adoptată moţiunea „Viitorul-azi”, iniţiată de Petre Roman, care a fost reales în funcţia de lider naţional. Au izbucnit polemici dure între adepţii lui Petre Roman şi cei ai preşedintelui Ion Iliescu, pe care aripa pro-Roman nu-l mai susţinea la alegerile prezidenţiale din septembrie 1992. Adepţii lui Ion Iliescu au părăsit sala, peste alte două zile anunţându-şi demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenţia de a crea un nou partid (noua formaţiune, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, a fost înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti la data de 14 aprilie)

* În seara zilei de 28 martie, acum 12 ani (2005), trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin Mişcoci (ambii de la postul „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”) au fost declaraţi dispăruţi, la Bagdad, în Irak (după 55 de zile de captivitate, la 22 mai, cei trei jurnalişti au revenit în ţară)

* Tot într-o zi de 28 martie şi tot acum 12 ani, un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra şi având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane şi importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra