Kovesi, la Consiliul Europei: Legislația privind imunitatea miniștrilor trebuie revizuită
Publicat de , 21 martie 2017, 06:32
Revizuirea legislației privind imunitatea, sporirea transparenței în achizițiile publice și revizuirea procedurilor pentru achiziții publice sunt câteva dintre măsurile de prevenire „absolut necesare” care trebuie luate în lupta împotriva corupției la nivel guvernamental în România, a afirmat luni procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, la conferința de la Strasbourg a GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei (CoE).
Conform înregistrării discursului remise AGERPRES de către biroul de presă al Consiliului Europei, Laura Codruța Kovesi a făcut o prezentare a tipurilor de activități de corupție cel mai frecvente la nivel guvernamental în România, conform cazurilor instrumentate de DNA.
Kovesi a spus că „legislația privind imunitatea miniștrilor trebuie revizuită și trebuie limitată la durata mandatului lor” și s-a referit la cazul unui ministru bănuit că a primit în jur 45.000 euro pentru a-și influența subordonații să acorde contracte anumitor firme.
„Camera Deputaților a respins cererea procurorilor DNA de ridicare a imunității. Ancheta care îl viza pe ministrul în cauză nu a putut continua, dar a continuat în cazul altor două persoane implicate, care au fost condamnate la (…) închisoare. Ancheta contra ministrului a fost închisă pentru că imunitatea nu i-a fost ridicată. Este evident că în acest caz nu se poate vorbi despre egalitate în fața legii. De aceea considerăm că legislația privind imunitatea miniștrilor trebuie revizuită, imunitatea trebuie limitată la durata mandatului. Respingerea cererii de ridicare a imunității nu este motivată, iar votul parlamentarilor nu e public. Este dificil pentru mine să vă spun de ce au fost respinse solicitările în cazurile noastre„, a arătat procurorul-șef al DNA.
Șefa DNA a vorbit și despre tipologia cazurilor de corupție instrumentate de DNA în care sunt vizați membri ai Guvernului, spunând că ele arată în ce domenii trebuie intervenit pentru prevenirea corupției.
„Cele mai multe tipologii se referă la domeniul achizițiilor publice, la cum sunt administrate fondurile sau la numirea sau menținerea unor persoane în anumite posturi„, a spus Kovesi.
Ea a făcut referire la cazuri în care miniștrii „primesc bani pentru a încheia contracte cu anumite companii sau pentru a-și folosi autoritatea asupra subordonaților pentru a încheia contracte cu anumite companii”.
O altă tipologie menționată de Kovesi a vizat cazurile în care un ministru în funcție a derulat activități comerciale incompatibile cu poziția lui, folosind informații obținute în baza funcției sale.
Procurorul-șef al DNA a enumerat câteva măsuri de prevenire a acestor infracțiuni de corupție la nivel înalt, măsuri pe care le consideră „absolut necesare”: reglementări clare privind imunitatea, o mai mare transparență în achizițiile publice, revizuirea procedurilor pentru achizițiile publice, prioritizarea investițiilor și a plăților în funcție de criterii obiective, stabilirea unor criterii clare și obiective pentru numirea sau menținerea în funcție.
Ceilalți vorbitori la conferința de luni au fost secretarul general adjunct al Consiliului Europei, Gabriella Battaini-Dragoni, procurorul general al Ciprului, Costas Clerides, raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pe teme privind corupția, Michele Nicoletti, directorul general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Giovanni Kessler, și președintele organizației Transparency International, José Ugaz.
Evenimentul a marcat lansarea celei de-a cincea runde de evaluare a GRECO, după ce, la runda precedentă, a fost monitorizată prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor. În noua rundă de evaluare, GRECO va monitoriza măsurile pe care le aplică statele pentru a preveni și combate corupția în funcții precum șefi de stat, șefi ai guvernului central, membri ai guvernului central (miniștri), precum și alte persoane numite politic care exercită funcții de conducere importante, cum ar fi vice-miniștrii, secretarii de stat, șefii și membrii birourilor private ale miniștrilor și înalte oficialități politice.
În ceea ce privește aceste funcții, GRECO va examina chestiuni precum conflictele de interese, politicile de recrutare din sfera publică în sfera privată a unor foști membri ai ramurilor executive și legislative (așa numita practică „revolving doors”, care include activități de lobby — n.r.), declarațiile de avere și mecanismele de tragere la răspundere.
Evaluarea GRECO a agențiilor de aplicare a legii se va concentra pe organisme precum poliția națională, inclusiv agențiile responsabile de controlul frontierelor. Referitor la aceste agenții, GRECO va acorda o atenție specială identificării serviciilor și situațiilor expuse riscurilor, recrutării de personal, supervizării și procedurilor disciplinare.
(agerpres/ FOTO adevarul.ro)
