S-a întâmplat într-o zi de 14 decembrie

Publicat de , 14 decembrie 2016, 09:19

S-a întâmplat într-o zi de 14 decembrie

* Acum 736 de ani (1280), apărea prima atestare documentară a Sighişoarei (sub denumirea de Castrum Sex – “A şasea cetate”)

* Acum 549 de ani (1467), în zilele de 14 şi 15 decembrie, avea loc bătălia de la Baia, confruntare între domnul Moldovei, Ştefan cel Mare (1457 – 1504), şi regele Ungariei, Mathias I Corvin (1458 – 1490), determinată de apropierea lui Ştefan de Polonia şi de faptul că Ungaria îl adăpostea din 1459 pe rivalul acestuia, fostul domn Petru Aron (1451 – 1452, 1454 – 1457). La rândul său, Ştefan atacase ţinuturile secuieşti (1461), Chilia (1462) şi sprijinise răscoala nobililor din Transilvania (1467). În aceste condiţii, Mathias Corvin decide să-l pedepsească pe Ştefan şi să-l înlocuiască cu Petru Aron, pe care-l adăpostea din anul 1459 şi care-i făgăduise ascultare. A fost ultima încercare importantă de restaurare, prin mijloace militare, a suzeranităţii ungare asupra Moldovei şi a prilejuit lui Ştefan cel Mare prima sa manifestare pe plan internaţional ca învingător al regelui Ungariei

* Cu 152 de ani în urmă (1864), a fost inaugurată Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti (la 2/14 noiembrie acelaşi an apăruse Decretul privind înfiinţarea acesteia) (14/26)

* Acum 147 de ani (1869) s-a inaugurat oficial clădirea Universităţii din Bucureşti, construită între 1857 şi 1869, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. La decorarea faţadelor a lucrat şi sculptorul Karl Storck, care a realizat, în 1862, basorelieful de pe frontonul corpului central (distrus în urma bombardamentului aviaţiei americane din 15.IV.1944) (14/26)

* Se împlinesc 105 ani (1911), de când exploratorul polar norvegian Roald Amundsen (1872-1928) a atins, în premieră, Polul Sud (însoţit de patru coechipieri, în sănii trase de câini). Tot el este primul care a străbătut, în 1906, pasajul de Nord-Vest, din insula Groenlanda până în Alaska. În iunie 1928 a dispărut în regiunea Polului Nord, în timpul încercărilor de salvare a echipajului dirijabilului „Italia”

* În urmă cu 98 de ani (1918), la „Metropolitan Opera” din New York, a avut loc premiera Tripticului de opere în câte un act – „Il Tabarro”, „Suor Angelica” şi „Gianni Schicchi” – al compozitorului italian, Giacomo Puccini

* Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite alegea, acum 70 de ani (1946), oraşul New York ca sediu permanent al forului mondial. Piatra de temelie a fost pusă la 24.X.1949 (de Ziua Naţiunilor Unite), sediul fiind inaugurat la 13.X.1952 (zona, de 18 acri, situată între străzile 42 şi 48 din cartierul East Manhattan, aparţine tuturor statelor membre ale ONU)

* Cu 61 de ani în urmă (1955) era trimisă Guvernului român comunicarea oficială privind admiterea României în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (de către Dag Hammarskjold, secretarul general al organizaţiei din acea perioadă). Cererea oficială de admitere a ţării noastre în forumul mondial a fost prezentată, la 10.VII.1947 (la câteva luni după crearea ONU), primului secretar general al organizaţiei, Trygve Lie, de către ministrul român al afacerilor străine. În condiţiile create de începutul războiului rece, precum şi de faptul că România nu era recunoscută ca stat cobeligerant, admiterea sa în ONU a fost tărăgănată, deşi Guvernul român a revenit cu cereri în anii 1948, 1952 şi 1954, declarându-şi, de fiecare dată, voinţa de a accepta şi a duce la îndeplinire obligaţiile decurgând din Carta ONU. Primul ambasador al României la Naţiunile Unite a fost profesorul Athanase Joja

* Se împlinesc 40 de ani (1976) de la inaugurarea Muzeului Teatrului Naţional din Iaşi

* Acum 21 de ani (1995), avea loc semnarea, la Paris, a Acordului de Pace de la Dayton, care a pus capăt războiului civil din Bosnia-Herţegovina, dintre armatele sârbilor, musulmanilor şi croaţilor, conflict ce a durat mai bine de trei ani şi jumătate (1992-1995); Acordul (negociat în oraşul american Dayton/Ohio, în noiembrie 1995) a fost semnat de către preşedinţii Bosniei-Herţegovina (Alija Izetbegovici), Croaţiei (Franjo Tudjman) şi R. F. Iugoslaviei (Slobodan Miloşevici) şi de către reprezentanţi ai Uniunii Europene (Franţa, Germania, Marea Britanie), F. Ruse şi ai SUA