Vrancea: Ceramică din cultura Monteoru descoperită întâmplător după săpături într-o gospodărie din Obrejiţa

Publicat de Andreea Drilea, 24 noiembrie 2016, 11:09

Un vas întreg, precum şi fragmente ceramice au fost descoperite de un sătean din localitatea vrânceană Obrejiţa în timp ce săpa o groapă în grădina gospodăriei sale, după ce în urmă cu aproape patru luni au fost descoperite în judeţ, tot întâmplător, 91 de monede de argint provenind din perioada geto-dacică.

‘Bărbatul, impresionat de ineditul formei vasului de culoare neagră, din pastă de lut ars cu model incizat manual, în comparaţie cu ceea ce fac în prezent olarii, ne-a anunţat descoperirea. Într-o primă evaluare efectuată, marţi, de un arheolog de la Muzeul Vrancei chiar la locul în care se afla materialul ceramic, ar fi vorba de un obiect din perioada culturii Monteoru, datată în epoca bronzului’, a precizat miercuri Traian Negulescu, directorul Direcţiei pentru Cultură a judeţului Vrancea.

Potrivit acestuia, vasul şi fragmentele de ceramică au fost preluate de Muzeul Vrancei, ‘în vederea studierii ştiinţifice şi a demarării procedurilor de clasare în patrimoniul cultural naţional mobil, conform prevederilor legale’, dar şi pentru iniţierea unui proiect ce ar viza extinderea săpăturilor arheologice în zonă.

Cultura Monteoru poartă denumirea aşezării eponime descoperită iniţial în zona localităţii buzoiene Sărata-Monteoru, ulterior arheologii precizând că aceasta s-a manifestat pe un teritoriu întins în regiunile de deal din centrul României, sud-estul Transilvaniei, Moldova centrală, Vrancea şi zona de nord a Munteniei până în judeţul Dâmboviţa.

Vasul şi fragmentele ceramice scoase la iveală în această săptămână la Obrejiţa reprezintă a doua descoperire întâmplătoare de obiecte datând din epoca veche a României, după ce la începutul lunii august 91 de monede de argint provenind din perioada geto-dacică fuseseră detectate în pământ de un pasionat căutător de comori pe islazul comunei Vânatori.

‘Potrivit specialiştilor Muzeului de Istorie din Focşani, mica comoară pare să fie compusă din drahme getice de tip ,,Dumbrăveni’, având o greutate cuprinsă între 10 şi 13 grame. Sunt monede care imită originalele macedonene, respectiv tetradrahma lui Filip al II-lea cu reprezentarea călăreţului regal pe revers (…). Aceste monede sunt o dovadă a folosirii de către geto-daci a unui sistem monetar propriu’, susţinea într-o declaraţie pentru AGERPRES Aura Apostol, cercetător la Muzeul de Istorie din Focşani.

Pentru cele două zone unde s-au făcut descoperirile arheologice întâmplătoare ‘se vor iniţia proiecte de extindere a cercetărilor’, a precizat pentru AGERPRES Traian Negulescu.

Arheologii spun că nu sunt alocaţi de câţiva ani bani pentru efectuarea de săpături arheologice în zone identificate ca având ,,potenţial’ în investigare istorică în viitor.

(Agerpres/FOTO adevarul.ro)