Înălțarea Sfintei Cruci. Ce simbolizează Sfânta Cruce și ce NU trebuie să mănânci

Publicat de Andreea Drilea, 13 septembrie 2016, 18:44

Creştinii ortodocşi sărbătoresc la 14 septembrie Înălţarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor drept Ziua Crucii.

În bisericile ortodoxe are loc o ceremonie specială, pentru a marca această sărbătoare.

Înălţarea Sfintei Cruci se serbează cu post, pentru că ea ne aduce aminte de patimile şi moartea Mîntuitorului.

Această dată vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.

In aceasta zi sarbatorim amintirea a doua evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci:

– Aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie din anul 335;

– Aducerea Sfintei Cruci de la persii pagani, in anul 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in biserica Sfantului Mormant (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.

Sfanta Cruce a fost aflata din porunca Sfintei imparatese Elena, mama Sfantului Imparat Constantin cel Mare. Datorita acesteia s-au gasit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul si care sunt crucile talharilor rastigniti odata cu El, patriarhul Macarie le-a spus sa atinga pe rand crucile de o femeie moarta. Femeia a inviat in momentul in care a fost atinsa de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost rastignit Hristos.

Dupa aceasta minune, Patriarhul a poruncit inaltarea Sfintei Cruci la un loc inalt, de unde sa o poata vedea tot poporul.

Cand imparatul persan Hosroe a cucerit Ierusalimul, a luat cu el Crucea Domnului in Persia. Sfanta Cruce a ramas aici timp de paisprezece ani, pana cand Hosroe a fost invins de imparatul Heraclie, care a dus sfanta cruce in Ierusalim.

Inaltarea Sfintei Cruci se serbeaza cu post, pentru ca ea ne aduce aminte de patimile si moartea Mantuitorului.

Înălțarea Sfintei Cruci: Tradiții și obiceiuri

În popor, aceasta sarbatoare se mai numeste si Ziua Crucii si este considerata data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Conform traditiei populare, de ziua Crucii se inchide pamantul, care ia cu sine insectele, reptilele si plantele ce au fost lasate la lumina in primavara.

În aceasta zi, preotul sfinteste via si butoaiele de vin, pentru ca si in viitor gospodarul sa se bucure de o recolta bogata. Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culesi astazi.
Ei trebuie pastrati ca ofranda pentru pasarile cerului si de aceea se numesc, in limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. În serile culesului, podgorenii fac focuri din vita uscata, in jurul carora petrec cu mancare, bautura si muzica.

Pe 14 septembrie, la biserica se sfintesc busuiocul, menta, maghiranul si cimbru, considerate plante magice. Acestea ii apara pe credinciosi de diverse boli, dar vegheaza si asupra pasarilor si animalelor din ograda.

Monedele sfintite in aceasta zi, pastrate in portofel, alaturi de o cruciulita aduc belsug si spor in munca.
De asemenea, se spune ca nu este bine sa se manance usturoi, nuci, prune si peste. Este recomandat sa se tina post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului si a trupului.

(Radio Iaşi/FOTO arhivă gandul.info)