OPINIA NUTRIŢIONISTULUI: Dieta probiotică

Publicat de Andreea Drilea, 14 iulie 2016, 16:29

Probioticele pot reduce inflamaţia şi hipersensibilitatea digestivă cauzată de alergiile alimentare (la lactoză, gluten, etc), pot ajuta la prevenirea degenerării ficatului determinată de o dietă necorespunzătoare şi la digerarea completă a proteinelor şi a grăsimilor şi de aceea este important să se regăsească în alimentaţie, susţine nutriţionistul Lygia Alexandrescu.

Potrivit acesteia, iaurtul, kefirul, brânza proaspătă de vaci, formulele pentru bebeluşi sunt doar câteva exemple de alimente bogate în probiotice.

Lygia Alexandrescu a spus că nu trebuie uitate beneficiile probioticelor în ceea ce priveşte frumuseţea, prin acţiunea lor împotriva constipaţiei, ajutând la eliminarea deşeurilor şi a toxinelor din corp.

‘Ingerarea acestor microorganisme poate fi făcută atât prin aport de alimente, cât şi de suplimente, iar scopul acesteia poate fi preventiv sau de tratare. Aşadar un pahar cu iaurt proaspăt (fără aport de zahăr, fructe, cereale, seminţe sau alte inserţii) poate fi consumat pentru perioade lungi de timp, fie pentru o dietă echilibrată, fie pentru a trata o diaree rezultată din diverse motive: stres, consum de antibiotice, infecţii, etc. Există persoane care, deşi manifestă o intoleranţă la lactoză, pot consuma iaurt deoarece lactoza (sau zahărul din lapte) fermentează şi este transformat în acid lactic în iaurt, chiar sub acţiunea probioticelor. În schimb persoanele alergice la proteinele din lapte, nu pot consuma nici iaurt şi atunci suplimentarea cu probiotice este soluţia cea mai simplă’, a explicat pentru AGERPRES Alexandrescu.

Ea a precizat că alimentele care conţin probiotice sunt de obicei naturale, însă pot fi şi fabricate prin procese bine controlate care să menţină culturile de bacterii vii.

‘Conceptul probiotic constă în aceea că, dacă bacteriile pozitive sunt introduse în tractul digestiv la momentul la care organismul este expus la boli sau după un tratament puternic cu antibiotice (care distrug şi flora probiotică), dezechilibrul sistemului digestiv poate fi minim. Spre exemplu flora intestinală are nevoie de şase luni să se regenereze după un tratament de şapte zile cu antibiotice. În schimb, probioticele se comportă ca nişte antibiotice naturale, care nu perturbă funcţionarea normală a tractului digestiv, însă pot inactiva agenţi patogeni periculoşi cum ar fi: Salmonela, E-coli, stafilococi, etc’, a explicat nutriţionistul.

Probioticele sunt culturi vii de bacterii care trăiesc în tractul digestiv în deplină armonie cu restul organismului. În ultimii 10 ani aceste bacterii care nu produc nicio boală au fost studiate cu mare atenţie pentru a li se pune în evidenţă rolul pe care-l joacă în reglarea imunitară (stimulează producerea de imunoglobuline), absorbţia nutrienţilor sau tratamentul diareei la copii şi adulţi. Echilibrul acestor culturi bacteriene este sensibil şi poate fi uşor perturbat de factori cum ar fi: stresul, antibioticele sau anticoncepţionalele.

Majoritatea probioticelor sunt produse în urma proceselor de fermentaţie a acidului lactic iar cele mai cunoscute microorganisme folosite la producerea probioticelor sunt Lactobacillus şi Bifidobacterium.

(Agerpres/FOTO arhivă dcnews.ro)