Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene

Publicat de Nicolae Tomescu, 19 iulie 2018, 23:46

Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene este sărbătorită, în fiecare an, la 20 iulie, zi în care este prăznuit Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, ocrotitorul spiritual al temerarilor zborului.

Primul avion militar[1], proiectat de Aurel Vlaicu şi realizat de Arsenalul Armatei[2], a zburat la 17 iunie 1910; un an mai târziu (1911), erau brevetaţi primii ofiţeri în calitate de piloţi; în 1912, s-a creat prima şcoală de zbor; prima lege de organizare a aeronauticii avea să apară[3] în 1913… În 1915 a luat fiinţă Corpul de Aviaţie, diviziunea devenind armă de sine stătătoare… În 1917, fusese înfiinţată Direcţia Aeronauticii din Marele Cartier General român[4]… În anul 1923, a prins contur Inspectoratul General al Aeronauticii din Statul Major General… În 1932, a luat fiinţă Subsecretariatul de Stat al Aerului din Ministerul de Război… La 16 noiembrie 1936, funcționa – în premieră – Ministerul Aerului şi Marinei…

În perioada 1941-1945, Aviaţia şi Artileria antiaeriană române au participat la toate campaniile purtate de armata noastră în cel de-Al Doilea Război Mondial[5]…

În 1950, aviaţia militară a primit denumirea de Forţele Aeriene Militare… Intervalul 1951-1960 însemna – pentru dotarea Forţelor Aeriene Române – intrarea în ecuație a avioanelor cu reacţie, a elicopterelor, staţiilor de radiolocaţie şi rachetelor sol-aer[6]… În 1972, aviaţia civilă era trecută în subordinea MApN[7]… În anul 1977, Forţele Aeriene Militare sunt redenumite/Aviaţia Militară/[8]…

Decembrie 1989 a reprezentat, din perspectiva Forţelor Aeriene, debutul proceslui de reorganizare… În 1993, s-a înfiinţat Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, devenit/în anul 2000/ Statul Major al Forţelor Aeriene[9]… Semnând aderarea la Parteneriatul pentru Pace (1994), România își apropia dezideratul integrării în structurile euro-atlantice…

Capacitatea de luptă a Forţelor Aeriene Române a căpătat altă valoare prin programe de modernizare a tehnicii existente; recent, a fost demarat principalul program de înzestrare al Armatei României[10];..

Principalele misiuni ale Forţelor Aeriene Române constau în asigurarea suveranităţii spaţiului aerian al României, asigurarea transporturilor aeriene, cooperarea cu statele aliate în cadrul misiunilor de menţinere a păcii, participarea la înlăturarea urmărilor calamităţilor naturale sau în cazul unor situaţii de urgenţă…

Forţele Aeriene Române au participat la mai multe misiuni sub drapelele NATO şi Uniunii Europene[11]; altă direcţie, care a devenit parte integrantă a activităţii Forţelor Aeriene Române, o constituie misiunile de intervenţie în situaţii de urgenţă civilă[12]; s-au efectuat, totodată, misiuni de zbor pentru evacuare medicală a bolnavilor în stare gravă către centre medicale de urgenţă, deopotrivă acţiuni de colectare şi transport al alimentelor şi materialelor de necesitate imediată[13]…

Forţele Aeriene Române, structură omogenă, suplă şi dinamică, desemnează componenta modernă, consistentă, performantă din punct de vedere tactic, operativ şi strategic a Sistemului Naţional de Apărare.

[1] Iată de ce, în Calendarul Tradiţiilor Militare (apărut în 2010), se menționează că 1910, pentru Aviaţia militară română, este anul de început al provocărilor…

[2] La 2 noiembrie 1909, Aurel Vlaicu a fost angajat ca inginer diurnist în cadrul Arsenalului Armatei din Dealul Spirii. I-a fost pus la dispoziţie un atelier cu sculele şi lucrătorii necesari pentru construirea avionului. Duminică, 30 mai/12 iunie 1910, cu acest aparat – intrat în istoria aeronauticii române şi mondiale sub numele de aeroplanul A. Vlaicu No. I – a început efectuarea primelor rulaje la sol şi iniţierea în tainele pilotajului (pe câmpul de la Cotroceni, în spatele fostei fabrici de confecţii APACA, vis-à-vis de Regimentul de Gardă); după mai multe încercări nereuşite, în după-amiaza zilei de vineri, 4/17 iunie 1910, în urma unui rulaj de câţiva metri, avionul A. Vlacu No. I, pilotat de creatorul său, a decolat şi a zburat circa 50 de metri la o înălţime de 3-4 metri, după care a aterizat uşor; urma încă o încercare nereuşită; abia a treia încercare a dus la o parte a rezultatului scontat, atunci când, pe baza consultărilor cu cei din jur, Aurel Vlaicu a folosit în alt mod profundorul. Visul lui Vlaicu se împlinise, România a devenit a treia ţară din lume, după Statele Unite ale Americii şi Franţa, pe teritoriul căreia s-a zburat cu un aparat original, inventat, construit şi pilotat de un cetățean al ţării respective…

[3] /Vezi site-ul http://www.roaf.ro/…

[4] Aeronautica română participând la marile bătălii desfășurate în sudul Moldovei (Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz)…

[5] Pot să asigur și continuitatea precedentelor articole (ele au reflectat activitatea Forțelor Navale)…

Concluziile trase, în urma participării Marinei Române la cel de-Al Doilea Război Mondial și a conflictelor navale postbelice, au subliniat importanța Marinei Militare în strategia de apărare a României: apărarea națională bazându-se, în egală măsură, pe toate componentele sale articulate într-un organism funcțional, Marina și Aviația exercitând controlul spațiului maritim și aerian, trupele de uscat obținând decizia pe teren…

[6] Forţele Aeriene cunoscând, astfel, o etapă importantă de dezvoltare şi de modernizare…

[7] În subordinea căruia fusese înfiinţat Comandamentul Aviaţiei Civile-TAROM (acesta şi-a încetat activitatea în 1976, în locul său fiind creat Departamentul Aviaţiei Civile, în cadrul aceluiaşi minister)…

[8] Pe 1 mai 1977, a fost înfiinţat Comandamentul Aviaţiei Militare… Urmau clipe de glorie (trebuie consemnate, indiferent de natura regimului politic): participarea, între 14 şi 22 mai 1981, a cosmonautului Dumitru Prunariu, la misiunea Soiuz-40/împreună cu Leonid Popov, românul a dus la bun sfârșit experimente ştiinţifice, majoritatea de concepţie românească, cu aparatură realizată în România/…

[9] Are menirea să coordoneze apărarea spaţiului aerian al României…

[10] Achiziţia a 16 avioane de vânătoare F-16… Alt program important de înzestrare privește achiziţia a 7 (şapte) avioane de transport mediu-curier C-27 J Spartan (primele 6 aeronave fiind deja operaţionale în cadrul bazei de la Otopeni)…

[11] Misiunea „ALTHEA 2005” în cadrul EUFOR în Bosnia şi Herţegovina/misiuni de cercetare aeriană, transport aerian, căutare-salvare şi evacuare medicală în folosul misiunii Uniunii Europene; Serviciul de Poliţie Aeriană în Lituania, Estonia şi Letonia, în 2007, în cadrul misiunii „BALTICA 2007”; misiunea KAIA (conducerea Aeroportului Internaţional Kabul) în 2006 şi în perioada 2011-2012;

[12] Transporturile de persoane şi materiale, zborurile cu destinaţie umanitară ş.a. Exemple: operaţiile executate în Libia (anul 2011), pentru evacuarea cetăţenilor români şi străini aflaţi în zonă de conflict, zborurile pentru transport de echipament şi materiale în Turcia pentru ajutorarea populaţiei afectate de cutremur, misiunile din Spania, Germania sau Muntenegru…

[13] În zonele afectate de calamităţi…