#StareaEducației (INTERVIU) Educația media, o necesitate în școala de astăzi. Directorul CJI, Cristina Lupu: Trebuie să vorbim de educație media din momentul în care îi dăm unui copil o tabletă. Trebuie să știm cum să verificăm informația. Odată cu apariția inteligenței artificiale, școala are un rol esențial în a livra cunoștințe.
Publicat de andreeadaraban, 15 octombrie 2026, 14:00
Educația media a devenit o necesitate în zilele noastre, când copiii și adolescenții își iau tot mai des informațiile de pe rețelele sociale, iar inteligența artificială poate genera conținut fals, greu de deosebit de realitate.
Elevii trebuie să învețe să verifice informațiile, să distingă faptele de opinii și să nu accepte automat primul răspuns primit de la un chatbot. Despre rolul școlii în formarea unor consumatori de informație responsabili, dar și despre programele dedicate profesorilor, a vorbit, în emisiunea Starea Educației, Cristina Lupu, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).
De la rețelele sociale la verificarea informației
TikTok, YouTube, Instagram și alte platforme online au devenit principalele surse de conținut pentru mulți adolescenți, în timp ce televiziunea și radioul ocupă un loc tot mai redus în obiceiurile lor de informare, susține Cristina Lupu. Această schimbare face ca educația media să fie cu atât mai importantă, întrucât tinerii sunt expuși zilnic la informații neverificate, opinii prezentate drept fapte, mesaje persuasive și materiale create cu ajutorul inteligenței artificiale.
Directorul CJI, Cristina Lupu, atrage atenția că, spre deosebire de produsele jurnalistice, în care informațiile sunt verificate înainte de publicare, conținutul distribuit pe rețelele sociale nu beneficiază întotdeauna de același proces de verificare. „Dacă ne luăm informație doar din sursele acestea, de primă mână într-un fel, când cineva îți povestește ceva pe social media sau de la influencerii care discută un eveniment care s-a întâmplat, vedem foarte multă opinie și foarte puțină informație, de fapt”, explică directorul CJI.
În acest context, simpla capacitate de a utiliza tehnologia nu mai este suficientă. Copiii și adolescenții au nevoie de instrumente prin care să evalueze credibilitatea surselor, să identifice scopul unui mesaj și să verifice dacă informațiile pe care le întâlnesc sunt reale.
Cum recunoaștem manipularea și conținutul fals
Educația media nu înseamnă doar identificarea știrilor false, ci și dezvoltarea unui mod de gândire critic. Elevii trebuie să învețe să distingă faptele de opinii, să pună întrebări, să verifice informațiile din mai multe surse și să recunoască tehnicile de persuasiune și manipulare. Potrivit Cristinei Lupu, una dintre cele mai importante abilități este capacitatea de a căuta răspunsuri care nu confirmă automat ceea ce credem deja.
Evoluția tehnologiei face ca aceste competențe să fie cu atât mai necesare. Dacă în 2017 materialele de tip deepfake erau încă rare, astăzi imaginile și videoclipurile care pot crea impresia că o persoană a spus sau a făcut ceva ce nu s-a întâmplat sunt mult mai ușor de întâlnit în mediul online. „Tehnologia se schimbă. Ce rămân? Rămân principiile de bază pe care noi trebuie să le aplicăm indiferent că vorbim de o conversație cu un chatbot, vorbim de o căutare pe Google […] sau în momentul în care ascultăm un influencer care ne povestește ceva”, subliniază Cristina Lupu.
Educația media trebuie să înceapă de la vârste mici
Competențele media nu ar trebui dezvoltate abia la liceu, când elevii sunt deja utilizatori activi ai platformelor digitale. Potrivit directorului CJI, educația media trebuie să înceapă încă din primii ani în care copiii intră în contact cu ecranele și cu diferite forme de conținut. „Eu cred că trebuie să vorbim de educație media din momentul în care îi dăm unui copil o tabletă”, afirmă Cristina Lupu. Desigur, nivelul de complexitate al informațiilor trebuie adaptat vârstei. La clasele a III-a și a IV-a, copiii pot învăța să facă diferența între fapte și opinii, în timp ce la gimnaziu și liceu pot fi abordate teme mai complexe.
Pentru elevii de clasa a VI-a, Centrul pentru Jurnalism Independent a dezvoltat un opțional de educație media și digitală, în care conceptele sunt explicate într-o manieră accesibilă. Personajele materialelor educaționale includ și o pisică, Mira, care îi însoțește pe copii în procesul de învățare și îi ajută să înțeleagă mai ușor cum funcționează mediul informațional. Opționalul este pilotat de 35 de profesori, care testează unități de învățare din manualul aferent.
Profesorii, pregătiți să aducă educația media în clasă
Pentru ca aceste abilități să ajungă la elevi, profesorii au nevoie, la rândul lor, de formare și de resurse adaptate noilor provocări digitale. Centrul pentru Jurnalism Independent organizează cursuri de educație media destinate profesorilor de gimnaziu care doresc să propună, în anul școlar următor, opționalul pentru clasa a VI-a. Deși există programe școlare care permit dezvoltarea competențelor media, introducerea și extinderea acestora în școli presupun implicare instituțională și sprijin pentru profesori.
Cristina Lupu consideră că Ministerul Educației are un rol important în transmiterea unui mesaj clar privind necesitatea educației media și în încurajarea dezvoltării acestor competențe în mod transversal, la toate disciplinele.
Redăm, mai jos, interviul integral:
Andreea Daraban: Dacă ne uităm la felul în care adolescenții, tinerii consumă astăzi informația, care este cea mai mare problemă pe care o observați?
Cristina Lupu: Ascultând introducerea dumneavoastră, care este o definiție perfectă pentru ce ar trebui să facă un adolescent și oricine, nu doar un adolescent, aș începe cu o mică notă. Spuneați că ei pot să afle o știre de pe TikTok sau de pe internet înainte s-o vadă la televizor. Ei nu se mai uită la televizor, nici măcar nu se apropie de televizor, iar la radio dacă ajung, ajung accidental în mașină cu părinții. Noi facem acest exercițiu de fiecare dată când lucrăm cu adolescenții, înainte de un training, îi întrebăm ce media consumă și, evident, ne fac lista rețelelor sociale și a altor canale, dar media clasice nu prea mai apar la ei. De aceea, cu atât mai mult e important să lucrăm cu ei și să le arătăm cum pot să-și verifice informația, dacă la ei nu mai ajung produsele acelea făcute de jurnaliști, în care cineva verifică informația înainte de a o publica.
Andreea Daraban: Așadar, observați acest trend al tinerilor din ziua de astăzi de a-și lua informația de pe rețelele sociale cu precădere, mai mult decât din media clasice. E o problemă asta?
Cristina Lupu: E o problemă asta și nu cred că e doar la copii și adolescenți. E o problemă pentru că, până la urmă, ce face un jurnalist? Un jurnalist verifică informația, se uită la context, vorbește cu persoanele implicate, pune întrebări, încearcă să explice. Dacă ne luăm informație doar din sursele acestea, de primă mână într-un fel, când cineva îți povestește ceva pe social media sau de la influencerii care discută un eveniment care s-a întâmplat, vedem foarte multă opinie și foarte puțină informație, de fapt.
Andreea Daraban: Când vorbim despre educație media, despre ce vorbim de fapt? Adică ce ar trebui să știe un copil pentru a spune că are aceste abilități?
Cristina Lupu: Am să vă dau un exemplu. În 2017, când am pornit cursul de educație media, exista un singur video făcut cu deepfake, acela în care o persoană este pusă într-o situație în care a spus sau a făcut ceva pe care nu l-a făcut sau nu l-a spus niciodată și pare foarte real. Acum, în fiecare zi a vieții noastre, dăm de zeci de astfel de materiale în social media. Deci, tehnologia se schimbă. Ce rămân? Rămân principiile de bază pe care noi trebuie să le aplicăm indiferent că vorbim de o conversație cu un chatbot, vorbim de o căutare pe Google, cum ziceați, sau în momentul în care ascultăm un influencer care ne povestește ceva. Deci să putem să punem întrebări care ne ajută să aflăm care sunt informațiile adevărate, nu întrebări care să ne confirme ceea ce credem deja, că e foarte simplu să pui o întrebare care te duce spre răspunsul ăla pe care îl vrei. E mai greu să pui întrebările care s-ar putea să te ducă în zone care îți arată că ce crezi tu s-ar putea să nu fie adevărat. Să facă distincția dintre fapte și opinii, mai ales în lumea aceasta în care opiniile zburdă peste tot și sunt prezentate așa pe post de fapte absolute. Să aibă tehnici minime de verificare a informației, să știe că există un scop, să poată să facă, așa cum ziceați, diferența între un conținut persuasiv, care este legitim și care, evident, există peste tot. Pentru că și noi, într-un fel, facem persuasiune în cursurile noastre de educație media. Încercăm să-i facem pe copii și pe profesori să se îndrăgostească de ideea asta de a-și verifica informațiile, dar să facă diferența între tehnici de persuasiune folosite pentru un scop de felul acesta sau în manipulare. Să se uite la cum poate să-și dea seama că o informație este adevărată sau este contrafăcută, să știe că atunci când vorbim de fake news sau știri false, informațiile care ne induc în eroare nu sunt doar în știri, de cele mai multe ori sunt în afara știrilor și că trebuie să tratăm cu aceeași grijă și un reel, pe care-l vedem în social media, și o postare a unui influencer pe care îl urmărim sau discursul unui politician.
Andreea Daraban: Putem vorbi despre educație media încă de la clasele mici?
Cristina Lupu: Eu cred că trebuie să vorbim de educație media din momentul în care îi dăm unui copil o tabletă. Dacă noi îi dăm copilului de 2-3 ani, sper că nu, dar se întâmplă să vrei să ai un pic de liniște și îi dai copilului telefonul sau tableta să se uită la desene animate, e important ca acel copil să aibă un minim de abilități media aplicate pe desene animate. De exemplu, noi am pilotat, împreună cu partenerii noștri de la Edumi.ro, un program prin care am adaptat materialele noastre pentru clasele a III-a și a IV-a și s-a dovedit să fie foarte eficient, pentru că elevii stau foarte mult pe social media, chiar dacă nu au voie să fie acolo. Așa că e important să creștem gradual competențele copiilor la clasa a III-a și a IV-a, de exemplu faci fapte și opinii mult mai basic. Evident, la gimnaziu crește complexitatea subiectelor, urmând ca la liceu să poți să faci lucruri mult mai complexe cu elevii.
Andreea Daraban: La gimnaziu, mulți copii sunt deja consumatori de YouTube, TikTok, Instagram, jocuri online. Ce ar trebui să învețe școala să facă înainte ca algoritmii să devină profesorii elevilor?
Cristina Lupu: Noi am dezvoltat un opțional de educație media pentru clasa a VI-a, care încearcă să îi introducă pe elevi în primii pași către educația media. Vor avea și o pisică ce îi însoțește în acest demers, împreună cu cei doi copii din material. Pisica Mira este foarte deșteaptă și este foarte educată în media și le povestește copiilor că media este mult mai mult decât cred ei. Le vorbește despre obiectivele pentru care cineva pune informație în spațiul public, le arată tehnici minimale de verificare a informației, dar le vorbește și de algoritmi, și de inteligență artificială, încearcă să le explice un pic și de ce suntem noi, oamenii, vulnerabili la anumite informații și le arată cât de important este să fim atenți la emoții, că de fapt emoțiile noastre sunt poarta de intrare, de cele mai multe ori, a informațiilor care ne induc în eroare. Că dacă cineva ne apasă foarte tare pe emoții, avem o disponibilitate mult mai mare să credem lucruri pe care, dacă am sta un pic și am respira, le-am lua poate cu o doză de detașare.
Andreea Daraban: Există și un manual, înțeleg, pentru clasa a VI-a, și chiar doi autori sunt de la noi, din Iași, și care urmează să apară în curând.
Cristina Lupu: Există deja 35 de profesori care pilotează opționalul de educație media și digitală pentru clasa a VI-a și deocamdată testăm, împreună cu acești profesori, o parte dintre unitățile din manual. Sperăm noi că în următoarele săptămâni să avem o versiune a manualului digital, disponibilă pentru toată lumea. Și da, manualul are patru autori și doi dintre ei sunt din Iași, Anamaria Ghiban și Dana Anghelescu, profesoare de limba și literatura română la Liceul de Informatică, care sunt și formatoare în programul nostru de educație media și promotoare ale educației media la Iași.
Andreea Daraban: Aveți o statistică în câte școli există opționale de educație media?
Cristina Lupu: Nu avem, știu că a fost un material publicat la un moment dat, de Factual, care se uitase la numărul de școli. Cred că sunt mai puține decât ne-am fi dorit noi și cred că decât își dorește, sper eu, și Ministerul. Dar, pentru că există mereu această competiție cu româna și matematica, avem această presiune că trebuie neapărat să îi învățăm pe copii română și matematică, ceea ce e perfect normal, în același timp noi credem că ai nevoie să dezvolți și tipul acesta de competențe și să le dai copiilor cunoștințele care îi ajută în fiecare moment al vieții lor. Cred că aici e nevoie să explicăm și noi și toți oamenii care sunt interesați de educație media de ce e nevoie să discutăm despre asta. Ce e important în continuare este că aceste competențe de educație media sunt dezvoltate sau trebuie dezvoltate transdisciplinar, adică și la română și la biologie și la matematică și la chimie, pentru că vorbeam la conferința ConnecteED 3.3, de la Iași, dacă mai are rost să îi învățăm pe copii biologie și geografie în contextul în care chatbotul le livrează informații într-o secundă.
Andreea Daraban: Dar oare le livrează informația corectă?
Cristina Lupu: Asta încercam și eu să argumentez și să spun că înțeleg avem toți acces, dar ca să poți să nu crezi o teorie a conspirației, care are legătură cu mediul de exemplu, sau cu vaccinarea, ai nevoie să ai un minim set de informații și de cunoștințe. Nu trebuie să fie complexe. Evident, că nu mergem la biologie că vrem să ne facem toți medici, ci că să ne rămână niște lucruri acolo, iar dacă ne întâlnim cu informații care ar putea să ne inducă în eroare pe subiectul respectiv, să ne trezească niște semnale de alarmă și să spună, măi, ia stai să verific eu un pic informația aceasta că parcă ce-am aflat eu la școală e diferit. Odată cu apariția inteligenței artificiale, cred eu că este cu atât mai important să avem cunoștințe în diverse domenii și școala are un rol esențial în a livra cunoștințe.
Andreea Daraban: Fără cunoștințe nu poți căpăta competențe…
Cristina Lupu: Exact. Și cred că mai e ceva. Să spunem că nu te pricepi la nimic legat de biologie, că nu s-a lipit de tine. Cred că ce poate să facă școala foarte bine este să-ți creeze această curiozitate, să-ți dezvolte dorința de a pune întrebări și, din păcate, mai avem de lucrat destul de mult la asta, și anume la a nu lua un răspuns de-a gata. Pentru că dacă noi plecăm de la ideea că AI-ul are atât de multă autoritate, pentru că are acces la toată cunoașterea, vom tinde să luăm de bun primul răspuns pe care ni-l dă chatbot-ul fără să raționăm. Și dacă nu înțelegem că chatbot-ul halucinează, adică inventează informații, pentru că el este programat să-ți dea cel mai bun răspuns de care ai tu nevoie, nu neapărat cel mai adevărat, există acest risc de a crede foarte ușor informațiile pe care le generează chatbot-ul și sincer vorbind, din tot ce am văzut noi în ultimul an, e clar că folosirea AI-ului a crescut exponențial.
Andreea Daraban: CJI pregătește profesori pentru a preda educație media, așa cum spuneam, când începe următoarea sesiune de cursuri?
Cristina Lupu: Pe 8 octombrie a început prima zi a cursurilor de educație media din această toamnă. Sunt destinate doar profesorilor de gimnaziu care ar vrea ca la anul să propună opționalul de educație media pentru clasa a VI-a, pentru că am zis că, evident, profesorii au nevoie de un training ca ei să poată să se ducă la clasă și să predea toate aceste lucruri care sunt diferite de obiectul muncii lor de zi cu zi.
Andreea Daraban: Ce învață profesorii la aceste cursuri de educație media?
Cristina Lupu: Toate lucrurile pe care ei ar trebui să le ducă la clasă mai departe, respectiv fapte și opinii, algoritmi, cum verificăm informația, ce sunt bias-urile cognitive și cum ne afectează ele, modul în care ne raportăm noi la informație.
Andreea Daraban: Cum facem ca educația media să nu rămână așa doar un opțional, ci să devină o competență pe care elevul o folosește la toate materiile și în viața de zi cu zi?
Cristina Lupu: Cred că aici e nevoie de decizie politică, pentru că nu ai cum tu ca ONG să reușești să schimbi suficient de mult, pentru că, de fapt, Ministerul Educației este cel care poate să dea un semnal de sus, că e important să avem opționale de educație media, că e important ca profesorii să poată dezvolta transversal competențe care au legătură cu educația media. Avem un profil al absolventului care permite asta, pentru că dacă ne uităm la competențe o să vedem că ele sunt acolo, dar cred că e nevoie de o comunicare un pic mai asumată, pentru că deja există programe la clasa a XII-a, iar la liceele pedagogice va exista o disciplină de educație media și pedagogie digitală care să îi învețe pe viitorii oamenii care vor lucra în învățământ să facă lucrurile acestea. Lucrăm foarte mult cu liceele pedagogice și acum două săptămâni am avut, la Iași, la Liceul Pedagogic, trei workshop-uri cu elevi de clasele a X-a și a XI-a, cu care am discutat câteva dintre lucrurile acestea. Și facem asta tocmai pentru că noi credem că formarea inițială este foarte, foarte importantă și că îi ajută pe copiii aceștia care se duc și fac practică cu colegii lor mai mici să aibă un minim set de informații care poate îi va ajuta când vor fi, sperăm noi, profesori.
Varianta audio a interviului:
