Ascultă Radio România Iași Live

Zidul Berlinului, un simbol comunist spulberat…

Zidul Berlinului, un simbol comunist spulberat…

Publicat de Nicolae Tomescu, 9 noiembrie 2017, 11:35

Printre ţările europene, Germania și-a reconsolidat poziţia pe care o lungă tradiţie istorică i-a conferit-o în zona Europei centrale şi sud-estice (cu eclipse parţiale şi temporare, urmate mereu de reveniri)…

Cândva, Vestul a însemnat (pentru români) tandemul Franţa-Germania. Acum, „jocurile” se fac altfel, fiindcă lumea (implacabil şi România) s-au schimbat. Ca reper cultural (şi de prestigiu) America a trecut pe primul loc…

Puţini membri ai „elitei” româneşti sunt pătrunşi de cultura germană; nu sunt numeroşi românii care vorbesc nemţeşte… Mai în glumă, mai în serios, s-ar putea spune că se vorbeşte mai mult româneşte în Germania decât nemţeşte în România… 

*

Viorel Roman, doctor în filosofie, fost corespondent „Vocea Americii” pentru Germania, face parte (potrivit propriei mărturisiri) dintr-un val atipic de cercetători, care îşi propune renunţarea la tabu-uri (dar nu cu orice preţ), ieşirea din paradigma teleologică, asumarea perspectivei etice asupra istoriei, rigoare sporită nu doar faţă de formă, ci şi faţă de fond; se poate mândri cu stagii îndelungate în biblioteci, arhive şi pe teren” (mărturiile orale reprezentând o sursă importantă). S-a vorbit, adesea, despre o întârziere metodologică – în combinaţie cu prejudecata ideologică a supraevaluării statului faţă de societatea reală. Adevărul este că apelul la documente se impune, dar şi şansa de a-i interoga pe oamenii vii. Atâta timp cât efortul tinde să creeze condiţiile dialogului, să aşeze dezbaterea la cuvenitul său nivel, i-am solicitat domnului Viorel Roman capacitatea de exercitare a gândirii critice în privinţa următorului subiect:

Zidul Berlinului, considerat un simbol al Războiului Rece, a fost construit iniţial la 13 august 1961 şi a fost demolat în săptămânile de după 9 noiembrie 1989; conceput de administraţia liderului comunist al Germaniei Răsăritene, Walter Ulbricht şi aprobat de liderul sovietic Nikita Hruşciov, zidul a fost o barieră de separare între Berlinul Occidental şi Republica Democrată Germană timp de aproape 28 de ani.

  • Zidul Berlinului a fost ridicat la 15 ani după izbucnirea Războiului Rece
  • Harald Jäger, ofițer de gardă la punctul de frontieră din Bornholmer Strasse, s-a trezit în fața unui număr mare de oameni (care doreau să încalce frontiera). În lipsa unor instrucțiuni clare, a luat decizia de a ridica bariera și de a-i lăsa pe oameni să treacă
  • Bariera care separa Berlinul de Vest de cel de Est consta din două ziduri de beton
  • Potrivit estimărilor oficiale, 138 de persoane au murit împușcate sau au suferit accidente fatale în încercarea de a trece zidul
  • Din cei 10.000 de oameni care au încercat să scape din Germania de Est, peste 5.000 au reușit trecând peste sau sub Zidul Berlinului 
  • În Germania de Est, zidul era numit „Pavăza de protecție antifascistă”. În Germania de Vest, i se spunea „Zidul Rușinii”
  • Partea de vest a Zidului era acoperită de graffitti-uri, spre deosebire de cealaltă – care a rămas mereu gri
  • Zidul Berlinului a servit drept ghenă a vest-berlinezilor 
  • Demolarea oficială a zidului a început pe 13 iunie 1990 
  • La doar câteva ore după căderea zidului și în lunile următoare, mii de oameni – cunoscuți drept Mauerspechte, ciocănitori de zid – au folosit ciocane pentru a desprinde câte o părticică din Zidul Berlinului (devenite acum suveniruri pentru turiști)…
Etichete:
„We the People” – proiect curatorial ICMA de artă contemporană despre crizele democrației și consecințele acestora
Life joi, 12 noiembrie 2026, 11:10

„We the People” – proiect curatorial ICMA de artă contemporană despre crizele democrației și consecințele acestora

Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă (ICMA) din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași propune...

„We the People” – proiect curatorial ICMA de artă contemporană despre crizele democrației și consecințele acestora
#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.
Life miercuri, 11 noiembrie 2026, 14:46

#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.

„Pentru Național așa cum îl visezi” a fost deviza sub care Consiliul Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași a derulat, în ultimii...

#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.
#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.
Life marți, 10 noiembrie 2026, 10:32

#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.

La Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, 34 de profesori au transformat experiența de la clasă într-un ghid practic...

#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.
#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.
Life duminică, 8 noiembrie 2026, 12:01

#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.

Digitalizarea relației dintre companii și școli, actualizarea calificărilor profesionale și integrarea competențelor digitale în pregătirea...

#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.
Life vineri, 6 noiembrie 2026, 14:39

#StareaEducației (INTERVIU) Protestele elevilor și studenților din Franța. Cécile Folschweiller, conf.dr. INALCO Paris: Nemulțumirile elevilor au pornit, în multe cazuri, de la probleme concrete, respectiv clădiri degradate, clase aglomerate, programe școlare dificil de gestionat și un sistem de admitere în învățământul superior pe care îl consideră inechitabil. Studenții s-au solidarizat pentru că se confruntă cu probleme similare.

Elevii și studenții francezi au revenit în stradă după o pauză de două săptămâni, alăturându-se mobilizării sindicatelor care cer...

#StareaEducației (INTERVIU) Protestele elevilor și studenților din Franța. Cécile Folschweiller, conf.dr. INALCO Paris: Nemulțumirile elevilor au pornit, în multe cazuri, de la probleme concrete, respectiv clădiri degradate, clase aglomerate, programe școlare dificil de gestionat și un sistem de admitere în învățământul superior pe care îl consideră inechitabil. Studenții s-au solidarizat pentru că se confruntă cu probleme similare.
Life miercuri, 4 noiembrie 2026, 08:59

#StareaEducației (INTERVIU) Programul ”Școala din spital” întâmpină dificultăți, la Iași, în găsirea cadrelor didactice. Prof. dr. Camelia Bogdănici: Nu avem profesori pentru discipline ca limba română, matematică, științe. Plata cu ora nu este suficient de atractivă financiar, iar acest lucru face ca profesorii să prefere alte școli sau să ofere meditații în privat.

Pentru copiii care se confruntă cu boli cronice și sunt nevoiți să petreacă perioade îndelungate în spital, întreruperea școlii poate...

#StareaEducației (INTERVIU) Programul ”Școala din spital” întâmpină dificultăți, la Iași, în găsirea cadrelor didactice. Prof. dr. Camelia Bogdănici: Nu avem profesori pentru discipline ca limba română, matematică, științe. Plata cu ora nu este suficient de atractivă financiar, iar acest lucru face ca profesorii să prefere alte școli sau să ofere meditații în privat.
Life luni, 2 noiembrie 2026, 10:36

#StareaEducației (INTERVIU) „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, proiectul Radio România Muzical care merge la sufletul elevilor. Prof. Antoaneta Luchian: Să stai cinci minute concentrat pe un act sonor mi se pare important și relevant, mai ales în cazul elevilor contemporani care își pierd ușor răbdarea. Cristina Comandașu, manager RRM: Muzica clasică ajută la construirea unei societăți mai frumoase.

De 12 ani, proiectul „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, inițiat de Radio România Muzical, contribuie la apropierea copiilor de muzica...

#StareaEducației (INTERVIU) „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, proiectul Radio România Muzical care merge la sufletul elevilor. Prof. Antoaneta Luchian: Să stai cinci minute concentrat pe un act sonor mi se pare important și relevant, mai ales în cazul elevilor contemporani care își pierd ușor răbdarea. Cristina Comandașu, manager RRM: Muzica clasică ajută la construirea unei societăți mai frumoase.
Life marți, 27 octombrie 2026, 11:53

#StareaEducației (INTERVIU) Lucian Grigorescu, formator Teach for Romania: Cei mai mulți dintre tineri ies din facultate cu teoria foarte bine învățată, dar niciunul nu se confruntă cu toate provocările din școlile din medii vulnerabile. Practica pedagogică ar trebui să înceapă din anul întâi și să fie în medii diverse. Nu te pregătește nimeni să vezi copii care vin flămânzi la școală, desculț și care n-au sprijin de acasă.

Pregătirea teoretică nu este suficientă pentru profesorii care ajung să predea în comunități vulnerabile, unde sărăcia, lipsa sprijinului...

#StareaEducației (INTERVIU) Lucian Grigorescu, formator Teach for Romania: Cei mai mulți dintre tineri ies din facultate cu teoria foarte bine învățată, dar niciunul nu se confruntă cu toate provocările din școlile din medii vulnerabile. Practica pedagogică ar trebui să înceapă din anul întâi și să fie în medii diverse. Nu te pregătește nimeni să vezi copii care vin flămânzi la școală, desculț și care n-au sprijin de acasă.