Ascultă Radio România Iași Live

„Ultimul dintre vikingi”

Publicat de Nicolae Tomescu, 16 iulie 2017, 07:29

Roald Amundsen Engebreth Gravning, om puternic, înalt (nu ca termen de reverență la adresa unei persoane cu rang), s-a născut (16 iulie 1872) într-o familie de căpitani de vase comerciale maritime și proprietari prosperi.

În regatul tinereții, insistase asupra dormitului cu geamurile deschise – chiar în timpul asprei ierni norvegiene, pentru a-și apropia condiția exploratorului polar. Fascinat de Antarctica, din clipa în care a zărit primul tărâm înghețat (1897)[1], Amundsen avea menirea de a păși primul pe acest drum…

În 1903, ca marinar și explorator de prim rang, a condus cu succes o barcă de pescuit de 70 de picioare[2], prin întreaga lungime a „Pasajului de Nord-Vest”[3]. Dificila călătorie a durat trei ani; Amundsen și echipajul său au fost nevoiți să aștepte până când marea înghețată din jurul lor a dat semne de bunăvoință pentru a permite navigarea. La scurt timp după întoarcerea în Norvegia, a aflat că englezul Ernest Shackleton s-a găsit aproape de împlinirea unui vis, în conformitate cu intenția de a ajunge la Polul Sud[4]. Amundsen a studiat tot ce ținea de încercarea lui Shackleton și a început un lung proces de pregătire pentru propria lui „aventură”.

Apreciat pentru aptitudinile sale de organizare și de planificare, pentru expertiza în calitate de explorator, considerat „taciturn în cele mai bune circumstanțe”, a luat măsuri speciale pentru a fi sigur de faptul că membrii echipajului aveau personalități adecvate lungilor curse polare. Oamenii știau că Amundsen era ferm, dar corect şi chiar afectuos (nu avea sufletul plin de viscol), referindu-se la el cu apelativul „şeful”.

Până în august 1910, s-a pregătit pentru a transforma gândul său despre Polul Sud în fapte posibile sau reale. Lumea a crezut că el conduce o expediţie în direcția opusă. Amundsen a exclus, în secret, tentativa de a ajunge la Polul Nord, cât timp americanii Robert Peary și Frederick Cook dezvoltaseră planul de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un asemenea lucru. Mai mult, Amundsen a păstrat secrete planurile de expediție la Polul Sud – faţă de oficialii din cadrul guvernului norvegian, temându-se că aceştia ar fi ezitat să conteste supremaţia[5] Marii Britanii într-o cursă către orice punct situat la capetele axei de rotație a Pământului. Doar când „Fram” a fost bine ancorată în largul coastelor Marocului, Amundsen a anunțat că echipa lui se îndreaptă spre Sud, nicidecum în direcţia Polului Nord.

Crucială pentru succesul lui Amundsen în atingerea Polului Sud a fost folosirea câinilor de sanie (selecționaţi cu atenţie maximă). Echipajul canin a fost echipat la cele mai înalte standarde, înzestrat și cu atribute care țin de selecția naturală necesară supraviețuirii. Amundsen obişnuia să spună: „copiii noștri”, „câinii sunt cel mai important lucru pentru noi”(…)rezultatul expediţiei depinde de ei”. La 18 octombrie 1911, a ajuns într-un punct din „Golful Balenelor”, cu etapa intermediară Ross Ice Shelf, pentru zvâcnetul final către pol. Robert Scott, competitorul său britanic, folosind, cu precădere, căluți siberieni, începuse călătoria cu trei săptămâni mai devreme[6]. Ajutat de condiții meteorologice dintre cele mai prietenoase, echipa lui Amundsen a trecut (7 decembrie) de punctul în care Shackleton se văzuse nevoit să se întoarcă din drum, iar la 14 sau 15 decembrie 1911 a ridicat steagul Norvegiei la Polul Sud, alintând locul drept Polheim („Polul de Acasă”). El și echipa s-au întors în tabăra de bază pe 25 ianuarie 1912, după 99 zile și parcurgerea a 1.860 mile.

Amundsen a trăit destul pentru a experimenta alte „aventuri”, inclusiv zborul peste Polul Nord, într-un dirijabil (1926). Dar, tărâmul înghețat – care, oricum, nu-i promisese dimineți eterne –, i-a cerut sacrificiul suprem. În misiunea de salvare din 18 iunie 1928, avionul său s-a prăbușit în Oceanul Arctic. În același an, vorbind unui jurnalist despre dragostea lui între pământ și infinit, Amundsen prefața contopirea cu întinderile adunate de ger: „Dacă ai ști cât de splendid este acolo, acolo vreau să mor”…

 

 

[1] Continentul, de mărimea Europei și Australiei la un loc, nu fusese încă traversat de oameni…

[2] Piciorul roman (pes în limba latină) măsura în jur de 29,57 cm, piciorul caroligian sau drusic (pes drusianus) are o lungime de aproximativ 33,27 cm, iar piciorul castellan 27,8635 cm… Un picior anglo-saxon (în engleză – foot, plural feet, prescurtat ft sau‘, simbolul pentru prim) este o unitate de măsură pentru lungime din cadrul sistemului imperial (anglo-saxon), având valoarea egală cu 12 țoli. Echivalentul în Sistemul Internațional al unui picior anglo-saxon este: 1 ft = 304,8 mm = 30,48 cm = 3,048 dm = 0,3048 m.

[3] Traseu presărat cu gheață înșelătoare, care făcea legătura între zona continentală canadiană de nord și Canada insulelor arctice…

[4] Shackleton ar fi fost obligat să renunțe la căutare cu doar 97 mile distanță de Pol…

[5] Norvegia se găsea într-o stare de dependenţă…

[6] Călătoria lui Robert Scott a fost marcată de tragedie. Scott scria: „Încrederea noastră în vreme este absurdă”. Obligați să aștepte, în corturi, furtunile severe caracterizate prin temperaturi scăzute, vânturi puternice, ninsori abundente, au epuizat rațiile lor prețioase iar timpul (cu pași imenși de frig) a alunecat printre mâinile lor. Înregistrările din jurnalul scris Scott: „Acesta este un loc groaznic și suficient de teribil pentru ca noi să fi lucrat fără recompensă de prioritate”. Scott și oamenii săi au pierdut un moment crucial în atingerea polului; în plus, se confruntau cu perspectiva sumbră de a se întoarce în tabăra lor de bază prin toamna rece a Antarcticii. La 29 martie 1912, Scott s-a târât într-un cort cu alți doi supraviețuitori și a lăsat posterității ultimele sale cuvinte: „Pentru numele lui Dumnezeu, vezi ce fac oamenii noștri”. Opt luni mai târziu, o echipă de căutare a găsit cadavrele înghețate; se aflau la numai 11 de mile depărtare de un depozit cu alimente si combustibil…

 

Nicolae Tomescu

Etichete:
„We the People” – proiect curatorial ICMA de artă contemporană despre crizele democrației și consecințele acestora
Life joi, 12 noiembrie 2026, 11:10

„We the People” – proiect curatorial ICMA de artă contemporană despre crizele democrației și consecințele acestora

Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă (ICMA) din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași propune...

„We the People” – proiect curatorial ICMA de artă contemporană despre crizele democrației și consecințele acestora
#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.
Life miercuri, 11 noiembrie 2026, 14:46

#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.

„Pentru Național așa cum îl visezi” a fost deviza sub care Consiliul Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași a derulat, în ultimii...

#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.
#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.
Life marți, 10 noiembrie 2026, 10:32

#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.

La Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, 34 de profesori au transformat experiența de la clasă într-un ghid practic...

#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.
#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.
Life duminică, 8 noiembrie 2026, 12:01

#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.

Digitalizarea relației dintre companii și școli, actualizarea calificărilor profesionale și integrarea competențelor digitale în pregătirea...

#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.
Life vineri, 6 noiembrie 2026, 14:39

#StareaEducației (INTERVIU) Protestele elevilor și studenților din Franța. Cécile Folschweiller, conf.dr. INALCO Paris: Nemulțumirile elevilor au pornit, în multe cazuri, de la probleme concrete, respectiv clădiri degradate, clase aglomerate, programe școlare dificil de gestionat și un sistem de admitere în învățământul superior pe care îl consideră inechitabil. Studenții s-au solidarizat pentru că se confruntă cu probleme similare.

Elevii și studenții francezi au revenit în stradă după o pauză de două săptămâni, alăturându-se mobilizării sindicatelor care cer...

#StareaEducației (INTERVIU) Protestele elevilor și studenților din Franța. Cécile Folschweiller, conf.dr. INALCO Paris: Nemulțumirile elevilor au pornit, în multe cazuri, de la probleme concrete, respectiv clădiri degradate, clase aglomerate, programe școlare dificil de gestionat și un sistem de admitere în învățământul superior pe care îl consideră inechitabil. Studenții s-au solidarizat pentru că se confruntă cu probleme similare.
Life miercuri, 4 noiembrie 2026, 08:59

#StareaEducației (INTERVIU) Programul ”Școala din spital” întâmpină dificultăți, la Iași, în găsirea cadrelor didactice. Prof. dr. Camelia Bogdănici: Nu avem profesori pentru discipline ca limba română, matematică, științe. Plata cu ora nu este suficient de atractivă financiar, iar acest lucru face ca profesorii să prefere alte școli sau să ofere meditații în privat.

Pentru copiii care se confruntă cu boli cronice și sunt nevoiți să petreacă perioade îndelungate în spital, întreruperea școlii poate...

#StareaEducației (INTERVIU) Programul ”Școala din spital” întâmpină dificultăți, la Iași, în găsirea cadrelor didactice. Prof. dr. Camelia Bogdănici: Nu avem profesori pentru discipline ca limba română, matematică, științe. Plata cu ora nu este suficient de atractivă financiar, iar acest lucru face ca profesorii să prefere alte școli sau să ofere meditații în privat.
Life luni, 2 noiembrie 2026, 10:36

#StareaEducației (INTERVIU) „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, proiectul Radio România Muzical care merge la sufletul elevilor. Prof. Antoaneta Luchian: Să stai cinci minute concentrat pe un act sonor mi se pare important și relevant, mai ales în cazul elevilor contemporani care își pierd ușor răbdarea. Cristina Comandașu, manager RRM: Muzica clasică ajută la construirea unei societăți mai frumoase.

De 12 ani, proiectul „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, inițiat de Radio România Muzical, contribuie la apropierea copiilor de muzica...

#StareaEducației (INTERVIU) „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, proiectul Radio România Muzical care merge la sufletul elevilor. Prof. Antoaneta Luchian: Să stai cinci minute concentrat pe un act sonor mi se pare important și relevant, mai ales în cazul elevilor contemporani care își pierd ușor răbdarea. Cristina Comandașu, manager RRM: Muzica clasică ajută la construirea unei societăți mai frumoase.
Life marți, 27 octombrie 2026, 11:53

#StareaEducației (INTERVIU) Lucian Grigorescu, formator Teach for Romania: Cei mai mulți dintre tineri ies din facultate cu teoria foarte bine învățată, dar niciunul nu se confruntă cu toate provocările din școlile din medii vulnerabile. Practica pedagogică ar trebui să înceapă din anul întâi și să fie în medii diverse. Nu te pregătește nimeni să vezi copii care vin flămânzi la școală, desculț și care n-au sprijin de acasă.

Pregătirea teoretică nu este suficientă pentru profesorii care ajung să predea în comunități vulnerabile, unde sărăcia, lipsa sprijinului...

#StareaEducației (INTERVIU) Lucian Grigorescu, formator Teach for Romania: Cei mai mulți dintre tineri ies din facultate cu teoria foarte bine învățată, dar niciunul nu se confruntă cu toate provocările din școlile din medii vulnerabile. Practica pedagogică ar trebui să înceapă din anul întâi și să fie în medii diverse. Nu te pregătește nimeni să vezi copii care vin flămânzi la școală, desculț și care n-au sprijin de acasă.