Ascultă Radio România Iași Live

Sistemul lui Marconi

Publicat de Nicolae Tomescu, 2 iunie 2017, 06:30

2 IUNIE 1896: Guglielmo Marconi primește patentul pentru „noua sa invenție”, RADIOUL

*

De fapt, Nikola Tesla, savantul de origine sârbă (născut în Croația, stabilit apoi în S.U.A.), cel care deținea 700 de brevete pentru invențiile sale (multe i-au fost însușite), a descoperit curentul alternativ și motorul electric alternativ, a inventat radioul (Marconi își merită renumele pentru faptul că a transmis primul mesaj transatlantic) și radarul (chiar dacă Robert A. Watson-Watt rămâne cel creditat), a descoperit radiația izotopilor radioactivi (radiografia), a înregistrat, pentru prima oară, undele radio din spațiu, a inventat telecomanda și lampa fluorescentă, a realizat prima centrală hidroelectrică (la cascada Niagara) – demonstrând că acest tip de energie poate fi folosită, primul care a efectuat experimente de criogenie…

*

Guglielmo Marconi s-a născut în Bologna/25 aprilie 1874 (a murit la 20 iulie 1937, Roma), ca al doilea fiu al italianului Giuseppe Marconi și al Anniei Jameson, fiica lui Daphne Castle din ținutul Wexford, Irlanda.

A studiat la Bologna[1], Florența și Leghorn. În anul 1894, realiza o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu[2] (brevetat în 1896), iar în 1901 – prima radiocomunicație telegrafică transatlantică. A inventat și detectorul magnetic (1902), o antenă direcțională orizontală (1905). Inginer și fizician, inventatorul telegrafiei fără fir și a antenei de emisie legate la pământ, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1909), împreună cu Karl Ferdinand Braun, pentru contribuțiile lor în dezvoltarea telegrafiei fără fir.

Marconi a început să efectueze experimente, construindu-și singur mare parte din echipament în podul casei sale (de la Villa Griffone, Pontecchio-Italia). Scopul său era acela de a utiliza undele radio pentru a crea un sistem practic de „telegrafie fără fir” (a transmite telegrame fără fire de legătură, așa cum era cazul cu telegraful electric). Nu era o idee novatoare, alți cercetători exploraseră domeniul tehnologiilor telegrafiei fără fir (continuitate de vreo jumătate de veac), dar nimeni nu avusese succes pe piață. Marconi nu a descoperit niciun principiu nou și revoluționar cu sistemul său telegrafic fără fir, ci a pus laolaltă și a îmbunătățit o serie de fapte, le-a unificat și le-a adaptat sistemului său.

Sistemul lui Marconi avea următoarele componente: un oscilator relativ simplu, modelat îndeaproape după cel proiectat de Righi, la rândul său similar cu ceea ce a folosit Hertz; un cablu plasat la înălțime deasupra solului; un detector de semnale, variantă modificată a dispozitivului original al lui Edouard Branly, îmbunătățit pentru creșterea sensibilității și fiabilității; o cheie de telegraf pentru a opera transmițătorul pentru trimiterea de impulsuri scurte și lungi, corespunzătoare liniilor și punctelor din alfabetul Morse; un registru telegraf, activat de coeror, care înregistra punctele și liniile primite în Morse pe o bandă de hârtie[3].

 

[1] Tânăr fiind, Marconi și-a manifestat interesul față de studiul științelor și electricității. Una dintre descoperirile acelei perioade venea din partea lui Heinrich Hertz, care, începând cu 1888, a demonstrat faptul că se pot produce și detecta radiații electromagnetice, cunoscute astăzi drept „unde radio”, la acea vreme denumite „unde hertziene” sau „unde eterice”. Moartea lui Hertz (1894) a condus la publicarea unor recenzii ale descoperirilor acestuia, ceea ce i-a stârnit lui Marconi interesul. I s-a permis să studieze, în domeniu, cu profesorul Augusto Righi, un fizician de la Universitatea Bologna, care efectuase cercetări asupra lucrărilor lui Hertz.

[2] La vârsta de 20 de ani, Marconi și-a început experimentele cu ajutorul ilustrului necunoscut Mignani, majordomul său. În vara anului 1894, a construit o alarmă de furtună care se declanșa la fulgere. La scurtă vreme, a inventat un sistem cu clopoțel pentru chemarea majordomului, clopoțel care era declanșat telegrafic de la distanță. Marconi a arătat invenția tatălui său; acesta din urmă, după ce s-a convins că nu există fire între întrerupător și clopoțel, i-a dat lui Gugliemo toți banii pe care îi avea în portofel pentru ca fiul său să cumpere materialele necesare în vederea continuării experimentelor.

[3] Configurații similare cu oscilatoare, respectiv coeroare, fuseseră încercate și de alții, dar multe nu reușeau să obțină distanțe de transmisie mai mari de câteva sute de metri. Nu toți s-au oprit la asemenea distanțe în domeniul transmisiunilor fără fir…

Etichete:
„We the People” – proiect curatorial ICMA de artă contemporană despre crizele democrației și consecințele acestora
Life joi, 12 noiembrie 2026, 11:10

„We the People” – proiect curatorial ICMA de artă contemporană despre crizele democrației și consecințele acestora

Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă (ICMA) din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași propune...

„We the People” – proiect curatorial ICMA de artă contemporană despre crizele democrației și consecințele acestora
#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.
Life miercuri, 11 noiembrie 2026, 14:46

#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.

„Pentru Național așa cum îl visezi” a fost deviza sub care Consiliul Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași a derulat, în ultimii...

#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.
#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.
Life marți, 10 noiembrie 2026, 10:32

#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.

La Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, 34 de profesori au transformat experiența de la clasă într-un ghid practic...

#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.
#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.
Life duminică, 8 noiembrie 2026, 12:01

#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.

Digitalizarea relației dintre companii și școli, actualizarea calificărilor profesionale și integrarea competențelor digitale în pregătirea...

#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.
Life vineri, 6 noiembrie 2026, 14:39

#StareaEducației (INTERVIU) Protestele elevilor și studenților din Franța. Cécile Folschweiller, conf.dr. INALCO Paris: Nemulțumirile elevilor au pornit, în multe cazuri, de la probleme concrete, respectiv clădiri degradate, clase aglomerate, programe școlare dificil de gestionat și un sistem de admitere în învățământul superior pe care îl consideră inechitabil. Studenții s-au solidarizat pentru că se confruntă cu probleme similare.

Elevii și studenții francezi au revenit în stradă după o pauză de două săptămâni, alăturându-se mobilizării sindicatelor care cer...

#StareaEducației (INTERVIU) Protestele elevilor și studenților din Franța. Cécile Folschweiller, conf.dr. INALCO Paris: Nemulțumirile elevilor au pornit, în multe cazuri, de la probleme concrete, respectiv clădiri degradate, clase aglomerate, programe școlare dificil de gestionat și un sistem de admitere în învățământul superior pe care îl consideră inechitabil. Studenții s-au solidarizat pentru că se confruntă cu probleme similare.
Life miercuri, 4 noiembrie 2026, 08:59

#StareaEducației (INTERVIU) Programul ”Școala din spital” întâmpină dificultăți, la Iași, în găsirea cadrelor didactice. Prof. dr. Camelia Bogdănici: Nu avem profesori pentru discipline ca limba română, matematică, științe. Plata cu ora nu este suficient de atractivă financiar, iar acest lucru face ca profesorii să prefere alte școli sau să ofere meditații în privat.

Pentru copiii care se confruntă cu boli cronice și sunt nevoiți să petreacă perioade îndelungate în spital, întreruperea școlii poate...

#StareaEducației (INTERVIU) Programul ”Școala din spital” întâmpină dificultăți, la Iași, în găsirea cadrelor didactice. Prof. dr. Camelia Bogdănici: Nu avem profesori pentru discipline ca limba română, matematică, științe. Plata cu ora nu este suficient de atractivă financiar, iar acest lucru face ca profesorii să prefere alte școli sau să ofere meditații în privat.
Life luni, 2 noiembrie 2026, 10:36

#StareaEducației (INTERVIU) „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, proiectul Radio România Muzical care merge la sufletul elevilor. Prof. Antoaneta Luchian: Să stai cinci minute concentrat pe un act sonor mi se pare important și relevant, mai ales în cazul elevilor contemporani care își pierd ușor răbdarea. Cristina Comandașu, manager RRM: Muzica clasică ajută la construirea unei societăți mai frumoase.

De 12 ani, proiectul „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, inițiat de Radio România Muzical, contribuie la apropierea copiilor de muzica...

#StareaEducației (INTERVIU) „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, proiectul Radio România Muzical care merge la sufletul elevilor. Prof. Antoaneta Luchian: Să stai cinci minute concentrat pe un act sonor mi se pare important și relevant, mai ales în cazul elevilor contemporani care își pierd ușor răbdarea. Cristina Comandașu, manager RRM: Muzica clasică ajută la construirea unei societăți mai frumoase.
Life marți, 27 octombrie 2026, 11:53

#StareaEducației (INTERVIU) Lucian Grigorescu, formator Teach for Romania: Cei mai mulți dintre tineri ies din facultate cu teoria foarte bine învățată, dar niciunul nu se confruntă cu toate provocările din școlile din medii vulnerabile. Practica pedagogică ar trebui să înceapă din anul întâi și să fie în medii diverse. Nu te pregătește nimeni să vezi copii care vin flămânzi la școală, desculț și care n-au sprijin de acasă.

Pregătirea teoretică nu este suficientă pentru profesorii care ajung să predea în comunități vulnerabile, unde sărăcia, lipsa sprijinului...

#StareaEducației (INTERVIU) Lucian Grigorescu, formator Teach for Romania: Cei mai mulți dintre tineri ies din facultate cu teoria foarte bine învățată, dar niciunul nu se confruntă cu toate provocările din școlile din medii vulnerabile. Practica pedagogică ar trebui să înceapă din anul întâi și să fie în medii diverse. Nu te pregătește nimeni să vezi copii care vin flămânzi la școală, desculț și care n-au sprijin de acasă.