Nicolae Iorga: „Țara noastră are, înainte de toate, o datorie – aceea de a munci(…)”

Publicat de Nicolae Tomescu, 27 noiembrie 2017, 14:00 / actualizat: 27 noiembrie 2017, 15:02

Jurnalistul trebuie să fie, din punctul meu de vedere, un intermediar laconic, înţelept, o prezenţă discretă, menită să pună în valoare oamenii despre care vorbeşte sau tema de care se ocupă, nu să se pună în valoare pe sine, să domine, pletoric, scena, să folosească orice prilej pentru a-şi exhiba opiniile proprii sau ficţiunile sale.

Nu sunt colecţionarul sârguincios al slăbiciunilor omeneşti, prezente pretutideni; deși îmi croiesc drum, cu relief sporit, în dezechilibrata societate românească aflată, de prea mult timp, în zona nesigură dintre tradiţie şi modernitate, am pornit, cu sincope, în căutarea timpului pierdut, încercînd să păstrez un echilibru între noile generaţii şi ceea ce poate contribui, în egală măsură, la prestigiu – bunul gust şi respectul pentru tradiţie…

Sunt valori – unele mai „vechi”, altele abia apărute – care inspiră iubire sau refuz, dar în niciun caz nu ne pot lăsa indiferenţi. Spaţiul public este dator să recunoască valoarea unor oameni. Din 1990, valorific asemenea produse jurnalistice. Propunerile accentuează nu doar evenimentul, semnificația faptului, ci și direcţia calităţii personalităţilor fără de care nu ar fi posibilă îmbinarea perfectă a multiplelor preferințe. Personalităţi (adică aptitudini şi însuşiri, autoritate şi prestigiu, contribuţii, influenţe asupra destinului sau desfăşurării unor domenii de interes); persoane şi  acţiuni care, prin calităţile şi valoarea lor, pot servi ca exemplu, ca modele – din literatură (proză, poezie; scriitori/poeţi, dramaturgi; mari actori), artă (artişti plastici, critici de artă, colecţionari), oameni de seamă (amintiri, evocări, dialoguri, biografii dramatizate), istorie, etnografie şi folclor, secvenţe muzicale, ştiinţă şi tehnică, religie, umor/înregistrări celebre, teatru, lecturi dramatizate etc.

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=Kf2Mc2qbn0U[/youtube]

Exemplul de astăzi este Nicolae Iorga. Indicatorul sistematic al succesiunii lunilor și zilelor unui an (asta consider că reprezintă Wikipedia) poate înlocui toate considerațiile mele în ceea ce îl privește pe istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician.

Dovadă:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorga

O viață de om așa cum a fost? Nu poți învălui toate experiențele lui Nicolae Iorga…

Figură de legendă încă din timpul vieții, a câștigat, prin grandoare, odată cu trecerea timpului…

Născut în 6 iunie 1871, la Botoșani, „A citi și a scrie i-au venit de la sine”;

dincolo de conflicte cu profesori (la maturitate, a demisionat din Academia Română), capabil să concureze oricând pentru a primi bursă, s-a remarcat prin cunoașterea limbilor străine (franceza, italiana, latina, greaca, mai târziu – engleza, inițiere în limbile nordice)… „Minunea de om” (cum îl carecteriza A. D. Xenopol), a primit burse în străinătate, a plecat la specializări în Italia, Franța (diplomat al Școlii practice de înalte studii din Paris, doctor honoris causa al universităților din Paris, Lyon, dar și din Oxford, Roma, Genova, Wilno/Lituania, Bratislava), în Germania (doctorat la Leipzig), în Olanda, Polonia (membru al Academiei din Cracovia), a publicat în diferite ziare și reviste (gazetar, polemist), a scos el însuși reviste și ziare, a tipărit cărți (un număr impresionant de titluri) și colecții, a conferențiat (în România, Europa, S.U.A.), a participat la congrese, a ținut comunicări, lecții (cursuri – inclusiv cursurile de vară de la Vălenii de Munte, de la catedra Universității din București, ajungând rectorul acesteia din urmă), discursuri, a inițiat congrese, a inaugurat (deschis) institute, dar și propria tipografie, a cercetat arhivele Europei (deopotrivă cu arhivele din țară)…

Pasionata trăire a istoriei l-a îndemnat, pe lângă intensa activitate parlamentară, să inițieze mari manifestații în favoarea unității naționale, să tipărească discursuri și să le trimită pe frontul Primului Război Mondial, să se opună semnării armistițiului cu Germania, așa cum a gândit, în iunie 1940, ca partizan al apărării, cu orice preţ, a teritoriului naţional…

27 noiembrie 1940/asasinatul legionar/ amintește, și astăzi, de sensurile cuvântului… „cumplit”: groaznic, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, sălbatic.

Amplasată în strada Nicolae Iorga nr. 14 din Botoșani, este casa în care s-a născut și a copilărit savantul, casa în care a locuit familia sa, între anii 1876-1880… Dintre cele 10 locuințe în mod esențial caracteristice copilăriei și adolescenței, această casă rămâne singura care s-a păstrat din secolul al XIX-lea…

Două încăperi sunt rezervate unei expoziții foto-documentare și unei săli multifuncționale unde apar expuse, printre altele, primele ediții din operele istorice, literare și memorialistice semnate Nicolae Iorga. În holul casei ne impresionează manuscrise, prezentate cronologic, începând cu primele documente școlare, continuând cu perioada studiilor liceale, universitare, din țară și în străinătate și încheindu-se cu anii deplinei maturități a savantului; în ultima încăpere primește adăpost o bibliotecă istorică, alcătuită din carte curentă achiziționată în ultimii ani. Camera copiilor reflectă pasiunea pentru citit a lui Nicolae Iorga – printr-o etajeră cu cărți, o masă de scris, un sfeșnic cu lumânare; încăperea a fost martora primelor lecturi și se bucură de o descriere amănunțită în cartea autobiografică a marelui istoric intitulată O viață de om așa cum a fost. Salonul redă un interior, datând din ultimele decenii ale secolului XX, aparținând unei familii cu venit modest, dar cu un trecut prosper, timp în care s-au acumulat o serie de bunuri, provenind din agoniseală proprie sau moștenite de la familiile avute din care proveneau părinții istoricului. Ce mai este demn de interesul nostru? Fotografii originale de familie, diplome de Dr. Honoris Causa primite din partea unor instituții prestigioase de învățământ din Europa (Sorbona, Cambridge, Roma), un număr impresionant de cărți scrise (multe în ediții princeps), ziare și reviste pe care le-a editat și îndrumat, un ceas de masă, un vas ornamental vienez ce a aparținut bunicului lui Iorga, manuscrise aparținând mamei sale, Zulnia Iorga (ultimele obiecte, în vitrine cu valoare memorială)…

Film conceput și realizat de Nicolae Tomescu; operator imagine și montaj video – Bogdan Zlei