Sfinţii Mihail şi Gavriil, ocrotitorii jandarmilor, sărbătoriţi astăzi de ortodocşi

Publicat de Gabriela Rotaru, 8 noiembrie 2014, 09:15

Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte astăzi, ca în fiecare an la 8 noiembrie, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, consideraţi patronii spirituali ai Jandarmeriei Române şi celebraţi împreună cu toţi îngerii şi arhanghelii.

Numele complet al sărbătorii este, de fapt, Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. Cuvântul „arhanghel” înseamnă „mai mare peste îngeri” sau „cel dintâi dintre îngeri”, iar Sfinţii Arhangheli sunt în număr de şapte – Mihail, Gavriil, Rafail, Salatiil, Uriil, Gudiil şi Varahil, menţionaţi în Cartea Apocalipsei ca fiind cele şapte duhuri care stau în faţa Tronului lui Dumnezeu.

Mihail şi Gavriil sunt cei mai cunoscuţi dintre arhangheli, despre care se spune că luptă în oastea cerească pentru respectarea poruncilor lui Dumnezeu. Asemenea lor, dar pe Pământ, jandarmii, cei ocrotiţi de Mihail şi Gavriil, asigură respectarea legilor oamenilor.

Ziua de 8 noiembrie a început să fie celebrată în Biserică, drept sărbătoare a îngerilor, în secolul V, şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin. Despre îngeri, Biserica spune că sunt duhuri slujitoare, credincioase lui Dumnezeu şi trimise de acesta să fie prieteni şi ocrotitori ai oamenilor. Se spune că, la început, toţi îngerii au fost buni şi înţelepţi. După încercarea la care i-a supus Dumnezeu, înainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, cei conduşi de Lucifer, s-au răzvrătit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare război în cer. Mihail şi îngerii cei buni au învins, iar cei răi au fost aruncaţi din cer, devenind demoni. Peste soborul îngerilor buni, Dumnezeu l-a rânduit drept conducător pe Arhanghelul Mihail.

Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă, în ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”. Asta după ce Mihail a spus: „Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum întuneric s-a făcut. Cine este ca Dumnezeu?”. Aşa s-a întocmit soborul – adunarea şi unirea tuturor îngerilor. Pe seama sa se pune şi călauzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, precum şi protecţia specială a poporului lui Israel. Tot Mihail îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează din închisoare pe Sfantul Apostol Petru.

Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă, în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu”. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri: a vestit lui Ioachim şi Anei că o vor avea pe Maria, deşi erau bătrâni; a vestit-o pe Fecioara Maria că îl va naşte pe Iisus; l-a înştiinţat pe Zaharia de naşterea fiului lui, Înaintemergatorului, Ioan Botezătorul; a vestit păstorilor că în Bethelem s-a născut Mesia. Sfântul Gavriil ocroteşte fecioarele, mamele şi pruncii şi duce rugăciunile la Dumnezeu.

Drept recunoştintă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceştia să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar. Unul cu crini în mână, semn al bunei vestiri, iar celalălt, cu o sabie de foc, semn al pazei ce i-a fost rânduită la poarta Edenului.

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun că el poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănator Sfântului Haralambie.

În trecut, în societatea tradiţională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriţi ca păzitori ai oamenilor de la naştere şi până la moarte. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la Judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele născute din patimile omeneşti şi purifică, prin post, conştiinţele.

În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), considerată purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă, în dimineaţa de 8 noiembrie, între oi, unde sunt aduşi şi berbecii.

În sâmbăta dinaintea sărbătoririi se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date la pomana pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc „Moşii de Arhangheli”. Fiecare om trebuie să aprindă o lumânare, care îi va fi „lumina de veci” în lumea de dincolo. Se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei dispăruţi fără lumânare. (mediafax.ro/ FOTO icoanatainasiculoare.bolgspot.com)