Suceava: Spadă originală a lui Ştefan cel Mare expusă, în premieră, la Muzeul Bucovinei
Publicat de Lucian Bălănuţă, 12 august 2017, 16:51
Una dintre spadele voievodului Ştefan cel Mare, identică cu cea expusă la Muzeul Topkapî din Istanbul, va putea fi văzută, pentru prima dată, într-o expoziţie ce va fi vernisată, luni, la Muzeul de Istorie al Bucovinei din Suceava, a declarat, pentru AGERPRES, directorul instituţiei, Emil Ursu.
El a precizat că vor fi expuse peste 250 de piese, documente şi obiecte religioase provenite de la muzee din ţară şi din Republica Moldova.
”Expoziţia ‘Ştefan cel Mare – din istorie în veşnicie’ se doreşte a fi cea mai importantă acţiune de acest fel, cel puţin după 1990. Este vorba, pe de o parte, de numărul mare de piese care participă la această expoziţie. Din România, o parte importantă a pieselor vor veni de la Muzeul Naţional de Istorie al României, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional al Literaturii Române, dar şi de la muzeele judeţene din Neamţ, Botoşani, Vaslui, Iaşi şi Bacău”, a afirmat Ursu.
Potrivit acestuia, majoritatea exponatelor sunt ”foarte valoroase”, exemplificând cu un steag liturgic de epocă Ştefan cel Mare, o serie de tetraevangheliare lucrate manual donate de voievod unor aşezăminte religioase, dar şi un fragment din racla originală a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, din lemn pictat, reprezentând o scenă din viaţa acestuia.
Emil Ursu a spus că ‘vedeta’ expoziţiei este o spadă a lui Ştefan cel Mare, ”sora geamănă” a celei din Turcia, adusă de la Muzeul Judeţean din Vaslui, unde a fost ţinută în depozit.
”Spada este practic sora geamănă a celei cunoscute de români de la Muzeul din Topkapî. Spada a fost descoperită la sfârşitul anilor ’70 într-o locuinţă din curtea domnească din Vaslui. (…) Ca atare, această spadă reprezintă o noutate absolută şi o surpriză foarte plăcută, deoarece din acest moment putem vorbi că în România există o spadă a marelui voievod, cunoscută şi datată cert”, a arătat Ursu. El a adăugat că această descoperire arheologică a fost făcută publică în 1980, fără a se prezenta o fotografie.
Ursu a subliniat că exponatele sunt originale, cu excepţia a două copii ce reprezintă o cădelniţă şi tetraevangheliarul de la Humor ale căror originale se află la Mănăstirea Putna.
Expoziţia de la Suceava a fost organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, iar Muzeul Bucovinei a finanţat asigurarea pieselor de la toate celelalte muzee participante cu excepţia celor din Capitală.
Emil Ursu a precizat că Muzeul Bucovinei a plătit prima de asigurare pentru aproximativ 150 dintre piesele expuse. Acestea au fost asigurate pentru aproximativ 90 de milioane de euro.
Evenimentul de la Suceava este dedicat împlinirii a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a marelui voievod, organizatorii considerând ”necesară readucerea în prim-plan atât a personalităţii lui Ştefan cel Mare, care constituie şi astăzi un model, cât şi a Sucevei medievale, la vremea respectivă principala reşedinţă domnească, centru politic, militar şi religios al Moldovei”.
Expoziţia va putea fi vizitată la Suceava până în februarie 2018, după care aceasta va fi itinerantă, urmând ca la 1 decembrie 2018 să fie prezentată la Alba Iulia.
