Botoşani: Primăria Suliţa vrea să cumpere casa în care a trăit părintele Cleopa pentru a o amenaja ca muzeu

Publicat de Gabriela Rotaru, 11 aprilie 2016, 17:06

Primăria Suliţa din judeţul Botoşani a început negocierile cu proprietarii de drept ai casei din localitate în care s-a născut şi a trăit părintele Ilie Cleopa, în vederea transformării acesteia în muzeu, a declarat, astăzi, primarul comunei Suliţa, Costinel Ciubotaru.

Potrivit acestuia, după finalizarea negocierilor administraţia locală va intra în posesia casei.

‘Intenţionăm să o luăm noi şi să o transformăm în muzeu, însă trebuie să ne înţelegem cu moştenitorii ultimului proprietar. Este o casă din chirpici, cu două camere, stânga-dreapta, acoperită cu ţiglă. Acolo s-a născut şi a locuit părintele Cleopa până a plecat la mănăstire‘, a afirmat Costinel Ciubotaru.

Primarul din Suliţa susţine, de asemenea, că are în vedere obţinerea unor bunuri care i-au aparţinut părintelui Cleopa şi care se află la Mănăstirea Cozancea sau la Mănăstirea Sihăstria, unde şi-a dus viaţa de călugăr marele duhovnic.

Părintele Cleopa s-a născut în comuna Suliţa, din judeţul Botoşani, pe 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei de ţărani Alexandru şi Ana Ilie. A urmat cursurile şcolii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească pe lângă schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea.

În decembrie 1929 s-a alăturat obştii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, au fost primiţi în obştea schitului. În 1935 a fost luat în armată, în oraşul Botoşani. În 1936 s-a reîntors la schit şi a fost uns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de Cleopa.

În iunie 1942 a fost numit locţiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a stareţului Ioanichie Moroi. Pe 27 decembrie 1944 a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareţ al Mănăstirii Neamţ. Ulterior a fost numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.

În 1947, Schitul Sihăstria a fost ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie a fost hirotonisit arhimandrit. În 1948, urmărit de Siguranţă, s-a retras pentru şase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie a fost numit stareţ al Mănăstirii Slatina Suceava unde s-a transferat alături de 30 de călugări din obştea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina.

A întemeiat la Mănăstirea Slatina o obşte care număra peste 80 de persoane. Între 1952-1954 a fost urmărit de Securitate şi s-a retras în Munţii Stănişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani a fost readus în mănăstire, din dispoziţia Patriarhului Justinian.

În 1956, a revenit la metanie, iar în primăvara anului 1959 s-a retras pentru a treia oară în Munţii Neamţului, unde îşi va petrece următorii cinci ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obşti, şi povăţuieşte fără întrerupere atât călugări, cât şi mireni, timp de 34 de ani.

Părintele Ilie Cleopa a încetat din viaţă pe 2 decembrie 1998, fiind înmormântat la Sihăstria. (agerpres/ FOTO