EXCLUSIV (VIDEO) Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, despre cum a reușit România să fie inclusă în mecanismul EastInvest pe ultimă sută de metri
Publicat de Lucian Bălănuţă, 21 februarie 2026, 15:52
Guvernul a decis ca România să intre în programul european EastInvest, un fond de aproximativ 28 de miliarde de euro în instrumente financiare destinat investițiilor în regiunile de pe flancul estic al Uniunii Europene. Executivul a mandatat Banca de Investiții și Dezvoltare să semneze documentele necesare, astfel încât țara noastră să poată accesa finanțări pentru proiecte de infrastructură, energie, inovare, logistică și sprijin pentru IMM-uri. Programul face parte dintr-o strategie mai amplă lansată de Comisia Europeană pe 18 februarie, menită să sprijine regiunile aflate în proximitatea războiului din Ucraina, afectate de scăderea investițiilor și de presiunea generată de conflict. Inițial, mecanismul era gândit doar pentru statele din nordul flancului estic, însă România a reușit să fie inclusă în prima linie a inițiativei, după demersuri diplomatice accelerate la Bruxelles.
Semnarea declarației de intenție are loc pe 26 februarie, în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a vicepreședintelui executiv Raffaele Fitto, alături de premierii statelor participante. Într-un interviu acordat în exclusicitate colegului nostrum, Lucian Bălănuță, Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, afirmă că România vizează trei regiuni de dezvoltare pentru mecanismul EastInvest și anume Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est – cu accent pe zonele de graniță și pe potențialul strategic al Mării Negre. Potrivit acestuia, mecanismul nu presupune alocări fixe pe țări, ci acces la finanțare prin intermediul băncilor europene și al Băncii de Investiții și Dezvoltare, cu posibilitatea de a multiplica fondurile prin combinarea instrumentelor financiare cu granturi din politica de coeziune. În paralel, România pregătește deja proiecte printr-un program derulat cu Banca Mondială pentru a crește capacitatea regiunilor de frontieră de a atrage investiții, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei.
Lucian Bălănuță: Discutăm în exclusivitate cu Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, despre ce înseamnă concret această decizie și ce proiecte ar putea fi finanțate. Bună ziua și mulțumesc pentru că sunteți alături de noi!
Dragoș Pîslaru: Bună ziua, mulțumesc mult pentru invitație!
Lucian Bălănuță: Domnule Ministru, pentru început, ce este pe înțelesul tuturor acest program? Uniunea Europeană a avut de mult timp preocupări în acest sens de a găsi soluții pentru regiunile aflate în proximitatea conflictului ruso-ucrainean, încă de la debutul războiului, în cazul de față. Aș dori să vă rog, pentru început, să vorbim de ce a fost creat acest mecanism la nivel european, ce probleme încearcă să rezolve și cum a reușit România să facă lobby pentru o astfel de inițiativă?
Dragoș Pîslaru: În primul rând, trebuie să înțelegem că, Comisia Europeană a acordat într-adevăr o atenție importantă flancului estic și este foarte clar acest lucru pentru că zona care e la granița de peste 3500 de kilometri, dacă stăm să ne gândim cu Rusia și Belarus, 1500 de kilometri cu Ucraina și 600 de kilometri la Marea Neagră, toată această zonă și regiunile care s-au aflat în proximitate au avut de suferit ca urmare a agresiunii rusiei în Ucraina. Atât prin faptul că au fost prima linie de preluare a refugiaților, a celor care au trebuit să fugă din calea agresiunii ruse, până la, evident, faptul că investițiile nu s-au mai materializat din această rațiune clară a proximității față de conflict.
Și atunci, după multă vreme în care cumva, au existat declarații, de data aceasta, pe 18 februarie, Comisia Europeană a lansat această strategie comprehensivă, o strategie complexă pentru a susține zonele, regiunile de la graniță, de la frontiera estică. Și bineînțeles sunt câteva puncte importante pe partea de securitate și reziliență, pe partea de creștere și prosperitate economică, și aici este cadrarea pentru EastInvest, acest mecanism special financiar despre care o să vorbesc mai mult, dar și discuții legate de inovare, de conectivitate și mai ales de măsuri sociale și mod în care oamenii vor fi sprijiniți. Ceea ce este important, mai ales că în spațiu public au fost foarte multe voci care au spus că, inclusiv la conferința de securitate de la München, cumva alte țări au fost mai active decât România în ceea ce înseamnă materializarea unei agende pentru zona de flanc estic și aici mă refer, mai ales, la Finlandia și Polonia.
Trebuie să știm acum că România a recuperat și că se află acum în prima linie și e foarte important că putem să fim parte în această inițiativă East-Invest. Este adevărat și cumva, dacă vreți, rămâne în premiera această informație, că pe data de 9 februarie, deci nu cu foarte multă vreme în urmă, formula de EastInvest era o formulă care era limitată strict la granița cu Rusia și Belarus. Erau Polonia, Finlandia și țările baltice care își făcuseră practic lobby la nivelul Comisiei Europene ca să demareze această inițiativă.
Și totul a plecat de la faptul că pe data de 26 februarie are loc Consiliul de Afaceri Generale, formatul Coeziune. Deci, practic eu oricum urmează să fiu la Bruxelles la acea dată și am primit o scrisoare în care am fost invitat ca observator la o reuniune în care prim-ministrii din zona pe care am menționat-o vin alături de băncile lor de dezvoltare și semnează acest protocol EastInvest. E momentul în care eu recunosc că am luat foc instantaneu pentru că era un lucru foarte clar că se spărgea flancul estic într-un flanc estic nordic și un flanc estic sudic.
Eu pot înțelege motivele pentru care să spunem Ungaria și Slovacia în acest moment nu sunt printre copiii preferați ai jocului de la nivel european și aici vă las pe dumneavoastră să gândiți și să vedeți care sunt motivele, bineînțeles legate de agenda relativ antieuropeană a guvernelor respective, dar una peste alta România este unul din aliații clari și cum să spun asumați, în această campanie de susținere a sprijinirii Ucrainei, nu mai spun până aici rolul important pe care România l-a avut în sprijinirea Moldovei și practic ideea că noi am fi fost săriți din poză era inacceptabil. Am vorbit cu vicepreședintele executiv Raffaele Fitto, am explicat cum stau lucrurile, am avut ocazia să-l cunosc și am o relație foarte bună cu domnia sa. Sunt convins că doamna vicepreședinte executiv Roxana Mînzatu a jucat un rol important și iată, de pe 9 februarie, în câteva zile, deci în două zile mai bine spus, pe 11, am primit semnale că se poate extinde această invitație și către România.
Imediat am vorbit cu Banca de Investiții și Dezvoltare a României pentru a demara instantaneu demersurile tehnice pentru că devenea a doua barieră. Dacă suntem pregătiți să semnăm am ajuns la concluzia că avem nevoie de un memorandum în guvern. Am explicat că nu există posibilitatea să nu-l avem și aici îi mulțumesc colegului Alexandru Nazare de la Finanțe că evident e domeniul domniei sale și am avut o colaborare excelentă am obținut memorandumul în govern, Ministrul Afacerilor Externe, prin reprezentanța permanentă au fost absolut la înălțime și iată ca să ajungem la zi, România nu doar că este acum parte din EastInvest, deci semnează în prima linie pe 26 februarie, dar prim-ministrul României, Ilie Bolojan, este invitat la eveniment. Participă alături de prim-ministri din țările baltice, din Estonia, Letonia și Lituania, la acest eveniment la care participă, bineînțeles, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, Raffaele Fitto, doamna Nadia Calvino de la Banca Europeană de Investiții.
Deci, practic este exact acel tip de lineup de prezență de care România are nevoie pentru a demonstra că suntem într-adevăr un actor proactiv și este un succes diplomatic al României, cumva, repet, având acea participare la Consiliul de Afaceri Generale și fiind legată cumva de coeziune, să nu uităm Politica de Coeziune este cea în care punem acest echilibru între regiunile mai dezvoltate și regiunile mai puțin dezvoltate.
Este parte din ce avem în tratatul Uniunii Europene, pe partea de coeziune și cumva legată de domeniul de care răspund și aceasta este istoria: 18 februarie a fost dată comunicarea Comisiei și urmează pe 26 februarie să fie semnată această declarație de intenție.
Discutăm de 28 de miliarde de euro potențiale în instrumente financiare pentru investiții pe flancul estic în cazul nostru în trei regiuni de dezvoltare a României, Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est și cu un potențial important și pentru inițiativele pe care vrem să le avem în Marea Neagră. Vă aduc aminte de acel hub militar strategic în Marea Neagră pe care România îl susține și dorește să aibă poziție de leadership pe acest subiect. Lucruri importante, lucruri care arată faptul că atunci când România se așează bine și se aliniază pentru a putea fructifica acest tip de inițiative vine și succesul și participarea pe care noi o așteptăm.
Lucian Bălănuță: Să vorbim puțin și despre implicațiile pentru regiuni, cum ajung concret banii aceștia, EastInvest la proiectele din România și dacă există o competiție între state sau fiecare țară are să spunem o alocare clară, matematică?
Dragoș Pîslaru: Nu există, să spunem, o alocare tradițională de tipul fiecare țară primește o sumă de bani. O dată ce, însă, Banca de Investiții și Dezvoltare din România participă în acest cadru poate după aceea declanșa operațiuni de finanțare și vreau doar să dau niște exemple. În acest moment Banca de Investiții și Dezvoltare are de exemplu pentru că suntem la vocea Moldovei, avem până la urmă regiunea de Nord-Est, are, în acest moment, în pregătire și foarte aproape de derulare un program pe regiunea de Nord-Est pe politica de coeziune și pe 2021-2027 care se derulează prin ADR Nord-Est și practice, urmează să sprijine interprindere mici și mijlociii, IMM-urile, din Regiunea de Nord-Est cu niște condiții extrem de favorabile de finanțare cu componente de grant cu componente de garanții și bineînțeles cu subvenții de dobândă și mi se pare un lucru foarte important că noi putem arăta că deja avem instrumente, deja folosim astfel de oportunități. Prin urmare momentul acesta în care semnăm pentru acest mecanism care atenție înglobează Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Consiliului Europei. bineînțeles Banca Nordică pentru proiecte mai relevante pentru țările baltice.
Deci toată toată această platformă va deschide accesul la finanțare prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare pentru toate proiectele investiționale mai mici sau mai mari în regiunile de grăniță. Acum evident se pune problema cum avem de jos în sus proiectele care să fie ridicate. Și aici am o veste foarte bună.
Există în acest moment un program care se numește Bridge adică pod traduse din limba engleză cu Banca Mondială prin care am decis deja să alocăm 2,5 milioane de euro exact pentru pregătirea regiunilor de graniță. O dată pentru reconstrucția Ucrainei foarte important și doi, pentru a putea să există un acces mai bun la oportunitățile de finanțare. Deci cumva inițiativa europeană se potrivește cu ceea ce noi lucrăm deja ceea ce este foarte interesant că am fost și noi în sfârșit proactivi și nu a trebuit să așteptăm să ne dea tonul Europa astfel încât pe de o parte vom avea aceaste analize care se vor face la nivelul regiunilor de dezvoltare pentru ce fel de lucruri și care sunt nevoile legate de specificul acesta de regiuni de frontier.
Ca să fiu foarte concret, pentru regiunea de Nord-Est este de așteptat ca pe lângă acești bani de coeziune și instrumentul de care făceam referire pentru IMM-uri, să putem avea alte instrumente puse la dispoziție pentru investiții mai mari și mai mici pe specificul acesta de regiuni de graniță, pe proiecte de, să spunem, lucruri care țin de inovare de soluții energetice, bio-economie, lucruri care țin de lanțurile de valoare europene ca să consolidăm și să dezvoltăm potențialul regiunilor, pe instrumentele acestea financiare sunt mai puțin, să spunem, componente clasice de grant, dar sunt proiecte care creează un acces la finanțare extraordinar și la care noi putem cupla componente de grant din Politica de Coeziune actuală sau din ce vom avea pe 2028-2034 și este absolut excelent pentru că folosesc acest prilej să explic că România schimbă o paradigmă, schimbă pe deoparte ce avem în spațiu public de la un model de creștere pe consum, la un model de creștere pe investiții și aici e o dezbatere întreagă și se întâmplă sub ochii noștri acum și al doilea lucru pe care îl face pentru fondurile europene, schimbă privirea fondurilor europene de la ideea că iei un euro și îl duci mai departe, îl iei, un euro, și îi creezi multiplicare și creezi dintr-un euro, 3-4 euro și asta se face prin instrumente financiare și prin tipul acesta de mecanisme pentru care avem acum un exemplu cum ar fi EastInvest și asta este foarte important, e noua paradigmă de dezvoltarea României în care multiplicăm fondurile europene și nu în ultimul rând trecem de la o privire care este exclusiv legată intern către interiorul României într-o privire în care ne cuplăm la inițiative multistat, la proiecte multistat, la inovare, care se întâmplă la nivel european și în modul acesta România dacă există riscul în Europa cu mai multe viteze scopul nostru este să fim în grupul țărilor care au viteza cea mai mare, cum ar fi formatul E6 sau alte formate de acest tip. De aceea România odată trebuie să fie acolo și trebuie să fie acolo chiar și cu regiunile care sunt poate cel mai afectate de ceea ce se întâmplă în conflictul din zona estică și de aceea este foarte important să ne susținem aceste regiuni de frontiere nord-est, nord-vest, sud-est.
Lucian Bălănuță: Mai mult ca o clarificare pentru că înțeleg, în cazul regiunii Nord-Est, vioara întâi pentru facilitarea acestor fonduri va fi Agenția de Dezvoltare Nord-Est, în competiția aceasta de proiecte intră instituții publice, unități administrativ-teritoriale, dar și companii private. Cum e structurat programul în sine?
Dragoș Pîslaru: Ca să fiu foarte explicit, evident că preferința ar fi să folosim ADR Nord-Est pentru experiența pe care o are și pe ideea că va exista o continuitate. Noi sperăm, de fapt, este un lucru destul de clar și în negociările pe regulament pentru 2028-2034, că vom păstra politica de coeziune sau principiile politicii de coeziune. Vom avea programe regionale în continuare, deci va exista un program regional al regiunii Nord-Est și da, cred că Agenția de dezvoltare regională nord-est este o structură instituțională puternică care ar trebui să își continue această activitate.
Vedem ADR Nord-Est ca fiind o structură potrivită pentru derularea unor astfel de inițiative. În ceea ce privește lucrurile care sunt de eligibilitate, menționați public și privat, într-adevăr discutăm cu siguranță și de inițiative publice și chiar de proiecte de infrastructură până la urmă care se poată să fie eligibile, dar ceea ce este foarte important este că discutăm de consolidarea securității economice, de diversificarea economiilor regionale, de acțiuni pentru IMM-uri, de acțiuni care sunt în sferea de dezvoltarea capitalului uman și coeziune socială, deci o largă paletă de proiecte. Eu ce aș vrea să avem în perioada următoare este un echilibru între investiția în zona publică și în zona privată. Vă mărturisesc că până acum noi investim preponderent în zona publică, deci avem zona privată undeva la 20% din banii europeni și poate că n-ar fi rău mai ales prin folosirea de instrumente financiare să putem într-adevăr atrage mai multe investiții private, atât de la investitorii care deja există în Regiunea Nord-Vest, cât și poate prin atragerea de investitori în Regiunea de Nord-Est.
Am mai spus-o și cu alte ocazii în trecut, văd Regiunea de Nord-Est ca o placă turnantă crucială, capăt de pod pentru reconstrucția Ucrainei. Evident în același mod sunt și regiunile de Nord-Vest și de Sud-Est, dar Nord-Estul este chiar așezat unde trebuie, în ceea ce înseamnă plasarea în apropierea Republicii Moldova și Ucrainei și mi se pare că printr-un parteneriat cu Republica Moldova, care e unul natural, putem să ne pregătim împreună pentru zona aceasta de reconstrucție a Ucrainei și consolidarea Regiunii Nord-Est.
Lucian Bălănuță: Pentru că ați vorbit despre infrastructură și aici, îndeosebi în Regiunea de Nord-Est, am avut acea experiență cu Coridoarele Solidarității și sigur a fost necesară o finanțare pentru modernizarea infrastructurii, inclusiv cea feroviară până în Portul Constanța. V-aș întreba dacă acest instrument poate fi privit drept complementar la finanțările deja existente și ar putea să atragă la rândul său proiecte mai mari de infrastructură?
Dragoș Pîslaru: Motivul pentru care polonezii și finlandezii și bineînțeles țări baltice au creat această jucărie pe care voiau să o promoveze este că ei promovează deja în mod activ, ca în cadrul financiar multianual 2028-2034, să existe o finanțare robustă dedicată problemelor de securitate și de dezvoltare în flancul Est. Cu alte cuvinte și-au găsit deja un identificator care să-i desprindă din zona aceasta de politici tradiționale, pe care România în continuare o cere. Coeziunea să rămână cum e, agricultura să rămână cum e și polonezii, finlandezii și balticii au sesizat oportunitatea de a schimba discursul și a spune: noi vrem și noi coeziune alături de țări cum ar fi România, dar la noi flancul de est este crucial pentru că noi ținem până la urmă, piept acestei agresiuni a Rusiei și cumva pentru România este crucial să nu pierdem și acest narrativ pentru că avem cea mai lungă graniță cu Ucraina pe care o are vreun stat membru al Uniunii Europene și este vital ca pe lângă narrativele noastre clasice să fim și în poză cu inițiativele pe care Polonia, Finlandia și celelalte țări le au. De altfel, o să am o reuniune bilaterală pe data de 25 februarie cu ministra de coeziune din Polonia, în care vom discuta asta. Urmează o vizită la nivel înalt în Polonia.
Cred că Polonia este o țară parteneră tradițională și un prieten al României și va trebui să lămurim că este un interes comun al României și Moldovei, nu să creăm două agende diferite în care România rămâne undeva în sudul Uniunii și Polonia își creează flancul estic de nord. Așa cum spuneam mai devreme și atunci miza care este în programarea viitoare, vom avea ceea ce se numește Planul de Parteneriat Național și Regional în care deja în regulament sunt vizate alocări pentru regiunile de frontieră. Deci noi știm deja și asta este o veste foarte bună pentru regiune că vor exista niște alocări adiționale locurilor clasice pentru aceste aspecte care țin de regiunile de frontieră.
Și atunci, acum vedem poza totală. Crearea unui instrument cum ar fi EastInvest creează deja mental faptul că pe lângă instrumente financiare care n-au componente de grant, vii cu granturile din cadrul financiar multianual și cele două se cuplează pentru a crea acel efect de multiplicare pe care l-am menționat. Deci nu e vorba numai de ce deja se întâmplă sau deja poate s-a derulat și mai ales cum putem într-adevăr stimula dezvoltarea și folosi bugetul considerabil pe care îl avem la dispoziție în cadrul financiar multianual.
Lucian Bălănuță: Pe principiul acesta, programul SAFE, spre exemplu, atât de important și pentru construcția autostrăzilor A7 și A8, acele capete care se întâlnesc în zona Pașcani este operațional până în 2030. Dumeavoastră vorbeați deja de următorul exercițiu financiar multianual 2028-2034. Ce strategie ar avea România pentru a asigura continuitatea lucrărilor și după această dată atunci când se încheie programul SAFE?
Dragoș Pîslaru: Vă pot confirma că în inițiativele pe care le-a subliniat deja Comisia, pe 18 februarie, există inițiative cum ar fi Eastern Flank Watch, European Drone Defense, European Air Shield, European Space Shield. Toate aceste inițiative sunt inițiative care urmează să fie finanțate în următorul cadru financiar multianual. România va putea continua în finanțările pe care le va avea în 2028-2034 inițiative de tip SAFE. Adică asta este exact gândirea SAFE, a fost introdus pentru că nu putem să stăm să mai așteptăm până în 2028. Deci acesta este motivul. Dar dacă țineți minte exact cum a fost cu mecanismul de redresare și reziliență (n.r. PNRR) care pe lângă faptul că e în sine o facilitate, acum principiile sale vor fi aplicate în finanțările viitoare, acelea cu reforme investiții și cu ținte și jaloane, la fel și SAFE-ul va fi continuat sub o formă sau cealaltă în perioada 2028-2034.
Ne așteptăm la o continuitate de model de dezvoltare. Acum avem și ideea aceasta de a extinde finanțări de tip SAFE sau mecanisme tip SAFE și către state care nu sunt în Uniunea Europeană. Am văzut Canada de exemplu care a făcut joncțiunea la SAFE.
Deci discutăm de mecanisme pentru care vom avea ocazia să prelungim finanțarea. Așteptarea mea este ca în condițiile în care ne jucăm bine cărțile, pe de o parte bineînțeles și să implementăm bine proiecte programul SAFE, adică nu e secret din acest punct de vedere, vor exista finanțări de acest tip pentru a continua și a exista continuitate în investițiile de infrastructură. Din perspectiva mea nu există în acest moment vreun risc ca regiunea de Nord-Est să rămână cumva doar cu investițiile care sunt acum avute în vedere, ci văd o ocazie excepțională pentru a asigura complet zona aceasta de conectare a regiunii de Nord-Est, atât în nord cât și către Republica Moldova și mai ales finalizarea, evident prin sursele pe care le avem deja sau le vom avea la dispoziție, a conectării cu Transilvania, deci acea Autostradă a Unirii care e foarte importantă.
VARIANTA AUDIO
Un interviu realizat de Lucian BĂLĂNUȚĂ
