La 25 septembrie 2018, senatorul Titus Corlățean, președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Franţa din Senatul României și președinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene, a avut o întrevedere cu delegația Grupului parlamentar de prietenie cu România din Senatul Republicii Franceze, condusă de președintele acestuia, Bernard Fournier.
La întrevedere au participat membrii ai Grupului parlamentar de prietenie cu Franţa din Senatul României.
Delegația Grupului parlamentar de prietenie vizitează România la invitaţia senatorului Titus Corlăţean, în perioada 24-28 septembrie a.c., și este alcătuită, alături de președintele Grupului, de senatorii Patrice Joly şi Olivier Cadic. În programul vizitei sunt prevăzute, alături de întâlnirile la nivel parlamentar, întrevederi cu reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, precum şi vizite la obiective cu investiţii franceze în România.
În cadrul discuțiilor, Titus Corlățean a evocat caracterul strâns și deosebit de activ al relațiilor bilaterale în an Centenar, multitudinea domeniilor de cooperare și consistența colaborării reflectate în cadrul Parteneriatului Strategic al României cu Franța. A reliefat importanța valorizării filonului francofon, inclusiv în contextul exercitării Președinției Consiliului UE, precum și relevanța cooperării descentralizate în consolidarea relațiilor dintre cele două țări. A insistat asupra rolului diplomației parlamentare în promovarea, în continuare, în beneficiul cetățenilor, a tuturor proiectelor de interes bilateral și european.
În ceea ce privește agenda europeană, referindu-se la dimensiunea parlamentară a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, Președintele Comisiei speciale comune s-a referit la abordarea constructivă și ambițioasă, menționând stadiul pregătirilor, cooperarea strânsă cu actorii guvernamentali implicați în pregătirea viitoarei Președinții, precum și cele patru teme care vor constitui baza viitorului Program de priorități.
A subliniat că prioritățile pe care România le are în vedere pe durata mandatului său de Președinție reflectă domenii pe care agenda europeană se concentrează în această perioadă, de avansare către încheierea actualei legislaturi europene și în care interesele și pozițiile naționale ale României și Franței converg. De asemenea, a arătat că opțiunea părții române în privința priorităților este generată de dorința de a veni în întâmpinarea așteptărilor cetățenilor europeni la provocările curente cu care Uniunea Europeană se confruntă.
A menționat, în acest sens: politica agricolă comună, politica de coeziune și conectivitatea; securitatea internă și obiectivul aderării României la Spațiul Schengen; consolidarea posturii de actor global al Uniunii și interesul crescut al României pentru asigurarea securității și stabilității în vecinătatea imediată, respectiv pe dimensiunea estică/R. Moldova și în regiunea Balcanilor de Vest.
De asemenea, a subliniat interesul deosebit pe care Parlamentul îl acordă menținerii în programul final de Priorități ale Președinției române a capitolului dedicat promăvării și apărării valorilor comune europene, menționând în acest sens importanța combaterii rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului și antisemitismului. S-a referit la egalitatea de tratament în plan european între statele membre, subliniind, în context, importanța susținerii pentru aderarea României la spațiul Schengen, ca modalitate de atingere a obiectivuluiconsolidării frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Delegația franceză a exprimat dorința de a susține eforturile Parlamentului României în gestioarea dimensiunii parlamentare a Președinției Consiliului Uniunii Europene și a subliniat, în context, relevanța cooperării descentralizate.
