Papa Francisc se află în mijlocul pelerinilor prezenţi la Şumuleu-Ciuc (Harghita)

Publicat de Nicolae Tomescu, 1 iunie 2019, 13:19

Conferința episcopilor catolici din România a difuzat, în ziua de 11 ianuarie 2019, un comunicat de presă în care explicase semnificația logo-ului ales și mesajul simbolic al acestuia: „Poporul lui Dumnezeu din România își duce existența sub ocrotirea Maicii Domnului. România este numită adesea grădina Maicii Domnului, expresie dragă tuturor credincioșilor, folosită şi de Sfântul Ioan Paul al II-lea în timpul vizitei sale din 1999. Vizita Papei Francisc preia această amprentă tipic mariană, invitând la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului, așa cum indică mottoul «Să mergem împreună!». Sfântul Părinte însuși a îndemnat adesea la unirea diferitelor forțe, la renunțarea la egoism și la acordarea priorităţii binelui comun. Urmașul Sfântului Petru vine în România pentru a invita la unitate, pentru a întări în credință. Într-un context confesional divizat, apelul la unitate primește o importantă dimensiune ecumenică”…

Astăzi, înaintea sosirii în Iași, Papa Francisc petrece aproape trei ore în mijlocul pelerinilor prezenţi la Şumuleu-Ciuc, iar conducătorii tuturor bisericilor din Transilvania sunt invitaţi la eveniment (potrivit Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia). Peste 110.000 de oameni, din care aproape 84.000 din România[1], se înscriseseră online, pentru a participa la Sfânta Liturghie oficiată[2] de Papa Francisc la „Mănăstirea Franciscană” Şumuleu Ciuc[3].

*

Începuturile pelerinajului pot fi descoperite în secolul al XV-lea, atunci când Papa Eugen al IV-lea a aprobat (anul 1444) un „pelerinaj de donație” pentru terminarea bisericii în construcție.

Mai târziu, pelerinajul s-a datorat statuii făcătoare de minuni, cu care au fost înzestrați secuii din zonă; ei au dobândit „forță și curaj”, reușind să învingă, în sâmbăta dinaintea Rusaliilor din anul 1567, oastea protestantă a lui Ioan Sigismund[4].

La început, veniseră doar locuitorii din Gheorgheni, Ciuc și Cașin; odată cu trecerea timpului, au sosit la Șumuleu și enoriași din alte regiuni: Trei Scaune (Covasna), Odorhei, Mureș, ceangăi din Moldova. Pelerinii veneau, pe jos, spre Șumuleu cu steaguri specifice, în sunetele ritmice ale clopoţeilor; la sosire, pelerinii erau întâmpinaţi de călugării franciscani, după care participau la Liturghie, se spovedeau, se împărtășeau, venerau statuia Maicii Domnului şi apoi organizau o procesiune spre „Capela Salvator”.

Pe 7 mai 1936, Sfântul Scaun a aprobat ca oamenii care participă la pelerinaj să obţină indulgenţa plenară, cu condiţia să se spovedească, să se împărtăşească, să viziteze biserica şi să se roage pentru intenţia Papei.

Ultimul pelerinaj în perioada comunismului a avut loc în 1949, înaintea arestării episcopului Áron Márton. Putem scrie și despre diferitele presiuni care s-au exercitat pentru împiedicarea pelerinajului de Rusalii.

Începând cu 1990, au fost reluate pelerinajele; din 1993, Liturghiile solemne au fost celebrate în poiana dintre munţii „Șumuleu-Mic” și „Șumuleu-Mare”.

Alaiul festiv, preoţii și pelerinii parcurg același traseu de procesiune precum se întâmpla în trecut…

[1] În afara românilor, ar fi trebuit să asiste la slujbă peste 25.000 de creştini din Ungaria şi din comunităţile maghiare din Serbia, Slovacia, Ucraina; se anunțau și pelerini din Pakistan, Rwanda, Africa de Sud, Niger, Madagascar, Australia, Israel, Canada, Namibia, Reunion…

[2] Pe „Dealul Şumuleu”, la 200 de metri de altarul în aer liber de la care se oficiază Sfânta Liturghie, este amplasată o poartă tradiţională secuiască de mari dimensiuni (lucrată la „Şcoala Populară de Artă” din Miercurea Ciuc, județul Harghita); totodată, un cântec dedicat vizitei Papei, scris de un profesor de muzică, este tradus în limbile română, italiană şi engleză…

Pentru vizita pontificală în România, au fost alese localităţile Bucureşti, Iaşi, Şumuleu-Ciuc şi Blaj. Francisc vrea să asigure prezența simbolică în întreaga Românie, în provinciile istorice, cu interconexiunea realităţilor etnice.

«Să mergem împreună!»

«Menjünk együtt!»

Se credea că Preşedintele Ungariei, Áder János, va participa la slujba papală, invitaţia fiind adresată lui de arhiepiscopul romano-catolic de Alba-Iulia, Jakubinyi György

«Camminare insieme!»

«Let’s go together!»

[3]Basilica minor (pentru a fi o bazilică minoră, o biserică sau o catedrală trebuie să îndeplinească anumite criterii: importanța istorică, vechimea, arhitectura și mărimea edificiului precum și importanța religioasă dată de o anumită relicvă sau de un anumit eveniment)…

[4] Ioan Sigismund a atacat regiunile Ciuc, Gheorgheni, Cașin, pentru a impune unitarianismul. Secuii din zonele menționate, conduși de István din Joseni (preot paroh), şi-au apărat, prin luptă, credinţa confesională; reformatorii au fost așteptaţi la pasul „Tolvajos”, din „Munţii Harghita” (astăzi, locul este marcat cu trei cruci uriaşe din lemn), femeile și copiii s-au rugat în biserica din Șumuleu; biruitorii secui au fluturat crengi de mesteacăn; în amintirea evenimentului, se organizează, în fiecare an, la Șumuleu, un pelerinaj de amploare…

Nicolae Tomescu

redactor-șef