MFP: Deficit bugetar de 3,6% din PIB în 2020 şi de 3,34% din PIB în 2021 (proiect)
Publicat de Andreea Drilea, 11 decembrie 2019, 07:44
Deficitul bugetului general consolidat pentru anul viitor este estimat la 3,6% din PIB, iar în 2021 soldul negativ urmează să se reducă la 3,34%, în timp ce plafonul pentru datoria publică este stabilit la 45% din PIB, conform un proiect de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, publicat marţi seara de Ministerul Finanţelor Publice.
‘Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2020 de -3,60%, iar în anul 2021 de -3,34%. Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 9,7% în anul 2020 şi de 9,4% în anul 2021. Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârşitul anului 2020, este de 45% din produsul intern brut(…) În anul 2020, plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 26.683,3 milioane lei’, se precizează în proiect.
Totodată, anul viitor, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1,2 miliarde lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1,3 miliarde lei fiecare. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.
Aceste plafoane nu cuprind finanţările rambursabile destinate refinanţării datoriei publice locale, finanţările rambursabile destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi nici pe cele destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, se menţionează în proiect.
Totodată, plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin MFP, şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2020, este de 8 miliarde lei.
‘Obiectivul bugetar pe termen mediu este reprezentat de atingerea unui nivel al soldului structural anual al administraţiei publice de -1% din produsul intern brut’, se mai menţionează în document.
Conform expunerii de motive care însoţeşte proiectul, bugetul pe anul 2020 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60% din PIB şi un deficit ESA estimat la 3,58% din PIB.
‘Construcţia bugetară pentru anul 2020 se bază pe o menţinere a creşterii economice în jurul mediei de 4% pe termen mediu, în condiţiile în care majoritatea instituţiilor financiare interne şi externe anticipează o încetinire a ritmului de creştere din statele Europei Centrale şi de Est. Mediul extern, în special pentru zona Euro, vizează pentru anul 2020 o dinamică economică similară celei din 2019, ceea ce reprezintă un stimul moderat pentru exporturile româneşti. Evoluţia nefavorabilă a industriei din anul 2019 a afectat sectoarele integrate în lanţurile europene de producţie şi se înregistrează nu doar o scădere a producţiei, cât şi a numărului de angajaţi în industrie inclusiv în Romania unde, însă, această evoluţie a fost mai mult decât compensată de creşterile din servicii şi construcţii. Toate aceste elemente confirmă necesitatea menţinerii echilibrelor economice interne în limite adecvate, dar şi a diminuării incertitudinii asociate politicilor implementate’, se arată în expunerea de motive.
Măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2020 şi perspectiva 2021-2022, precum şi evoluţia descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht.
‘Materializarea riscurilor privind încetinirea creşterii economice va avea o influenţă nefavorabilă asupra dinamicii încasărilor bugetare în anul 2020. Deşi unele măsuri privind îmbunătăţirea colectării pe partea de venituri bugetare pot aduce la buget resurse semnificative chiar şi pe termen scurt, fundamentarea acestor sume va fi evaluată cu multă prudenţă de analişti/pieţe financiare în condiţiile în care o îmbunătăţire convingătoare a colectării nu poate fi argumentată pe baza datelor din anii precedenţi’, se mai precizează în document.
Construcţia bugetară pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2022 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2017 în scopul stimulării creşterii economice (noul Cod fiscal şi majorările salariale şi ale unor drepturi de natura asistenţei sociale) şi continuate prin actele normative adoptate în anul 2018, dar şi măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2019, care vor influenţa cadrul macroeconomic şi indicatorii bugetari pe orizontul 2020-2022.
De asemenea proiecţia bugetară pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2022 are la bază obiectivele şi măsurile prevăzute în Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.22/2019, precum şi prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici elaborate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.14/2019 pentru anul 2019, soldul bugetar a fost estimat la – 2,76 % din P.I.B, iar cheltuielile de personal la 10% din P.I.B., în timp ce pentru anul 2020, soldul bugetar a fost estimat la -2,33% din P.I.B., iar cheltuielile de personal de 9,7% din P.I.B..
Pentru anul 2019, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 40%, luând în considerare potenţialele prefinanţări ce vor putea fi atrase în condiţiile favorabile ale pieţelor financiare, precum şi eventualele evoluţii sub aşteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât şi ai pieţelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2019.
(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)
