Lege promulgată/Rezidenţa se micşorează la trei ani pentru membrii din SEE care solicită cetăţenie română

Publicat de Gabriela Rotaru, 11 martie 2025, 17:05

Termenul de rezidenţă se micşorează la trei ani, de la limita legală de opt, pentru solicitanţii de cetăţenie română din Spaţiul Economic European (SEE) sau pentru refugiaţi, arată legea nou promulgată de preşedintele interimar Ilie Bolojan.

Acesta a semnat marţi decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române 21/1991.

Astfel, arată actul normativ, termenul de opt ani poate fi redus cu până la trei ani, în cazul în care solicitantul care îndeplineşte condiţiile de bază şi face dovada participării sale active la viaţa economică a societăţii româneşti ori, după caz, a unor realizări educaţionale relevante sau a unei contribuţii deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat, şi se află în una din următoarele situaţii: a) este cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene; b) s-a născut pe teritoriul României, iar la data naşterii sale părinţii săi sau, după caz, unul dintre aceştia, locuia legal pe teritoriul României.

Termenul de opt ani poate fi redus cu până la trei ani în cazul în care solicitantul care a dobândit statutul de refugiat, potrivit prevederilor legale în vigoare, şi a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea şcolară sau profesională ori în ocupaţia exercitată sau implicare civică deosebită.

Dacă cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care a solicitat să i se acorde cetăţenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de şase luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute.

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă îndeplineşte următoarele condiţii: a) la data cererii este titular al dreptului de şedere pe termen lung ori al dreptului de rezidenţă permanentă, în România, în condiţiile legii, şi locuieşte legal pe teritoriul României de cel puţin opt ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român şi convieţuieşte cu acesta, de cel puţin cinci ani de la data căsătoriei; b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi ataşament faţă de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins sau a sprijinit asemenea acţiuni; c) a împlinit vârsta de 18 ani; d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor; e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român.

Legea a primit o sesizare de neconstituţionalitate, în vara anului trecut, sesizare care a fost respinsă. (Agerpres/ FOTO imagine ilustrativă)