Lege promulgată/Rezidenţa se micşorează la trei ani pentru membrii din SEE care solicită cetăţenie română

Publicat de Gabriela Rotaru, 11 martie 2025, 17:05

Acesta a semnat marţi decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române 21/1991.

Astfel, arată actul normativ, termenul de opt ani poate fi redus cu până la trei ani, în cazul în care solicitantul care îndeplineşte condiţiile de bază şi face dovada participării sale active la viaţa economică a societăţii româneşti ori, după caz, a unor realizări educaţionale relevante sau a unei contribuţii deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat, şi se află în una din următoarele situaţii: a) este cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene; b) s-a născut pe teritoriul României, iar la data naşterii sale părinţii săi sau, după caz, unul dintre aceştia, locuia legal pe teritoriul României.

Termenul de opt ani poate fi redus cu până la trei ani în cazul în care solicitantul care a dobândit statutul de refugiat, potrivit prevederilor legale în vigoare, şi a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea şcolară sau profesională ori în ocupaţia exercitată sau implicare civică deosebită.

Dacă cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care a solicitat să i se acorde cetăţenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de şase luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute.

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă îndeplineşte următoarele condiţii: a) la data cererii este titular al dreptului de şedere pe termen lung ori al dreptului de rezidenţă permanentă, în România, în condiţiile legii, şi locuieşte legal pe teritoriul României de cel puţin opt ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român şi convieţuieşte cu acesta, de cel puţin cinci ani de la data căsătoriei; b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi ataşament faţă de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins sau a sprijinit asemenea acţiuni; c) a împlinit vârsta de 18 ani; d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor; e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român.

Legea a primit o sesizare de neconstituţionalitate, în vara anului trecut, sesizare care a fost respinsă. (Agerpres/ FOTO imagine ilustrativă)

(AUDIO/FOTO) La Centrul de Asistență Umanitară și Socială pentru Refugiați „Nicolina” Iași, se marchează trei ani de la începutul războiului din Ucraina

Publicat de Andreea Drilea, 22 februarie 2025, 09:31 / actualizat: 25 februarie 2025, 6:38

Coordonatorul Centrului, Mihaela Munteanu a precizat că de la începutul războiului prin Centrul de Refugiați din Iași au trecut peste 20000 de persoane.

La Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă s-au înregistrat peste 730 de persoane. Aproximativ 100 au fost angajați de diferite societăți comerciale. Cei mai mulți au fost angajați de patroni din Republica Moldova care au deschis firme în Iași.

Mihaela Munteanu a subliniat că cel mai mare obstacol îl reprezintă necunoașterea limbii române de către refugiații ucraineni: ”Sunt oameni care n-am vorbit niciodată limba română și a fost necesar să parcurgă acest proces înainte de angajare altminteri este problematic. Noroc că sunt patroni moldoveni care pot comunica mai ușor cu cei din Ucraina care se angajează. Prima dată e locuirea într-un alt spațiu, unde ai un pat și un dulap și unde regulile sunt ca în casa altuia nu ca în casa ta. Apoi urmează o problemă deosebită, hrana, pentru că autoritățile române prin programul guvernamental, nu mai susțin hrana în niciun fel și atunci oamenii aceștia trebuie să găsească încontinuu soluții, soluții care se găsesc la ONG-uri. Urmează școlarizarea copiilor foarte repede, pentru că ei trebuie să se acomodeze și cu limba și trebuie să învețe să-și deruleze o viață cât mai normală. Urmează încercarea de angajare, pentru cine poate, pentru cine nu poate, un timp lung de așteptare într-un centru sau într-un apartament care nu-i a lui. În acest moment, în centru sunt puțini copii, au fost mai mulți, ei sunt mulți. în apartamente. Sunt 134 de copii ucrainieni care frecventează cursurile învățământului preuniverstar ieșean în acest moment, iar dintre aceștia 69 sunt elevi.”

Cele mai multe persoane din Centrul de Refugiați de la Iași sunt venite din regiunile Cernăuți și Odessa, dar au fost și persoane sosite din Herson, Mariupol și Donețk.

Constantin Mihai a stat de vorbă cu două dintre refugiate: Vox refugiat 1: ”Sunt aici din Cernăuți, aici îi tare bine cum m-au primit pe mine. Au făcut ce au putut, au dat medicamente pentru băieți, s-a dus unul, a murit la război, dar unul încă e la război și eu am venit că singură n-am putut sta în casă. Au fost români, mama moldovană și eu știu puțin a vorbi și am venit încoace când mai departe n-am putut și să merg când n-am nu știut limba. Dacă se termină războiul mă duc acasă, dacă vine băiatul, mă duc acasă, dar dacă nu stau aici.”

Vox refugiat 2: ”Noi suntem veniți din Odessa, acolo la noi e foarte rău, ne bombardează în fiecare zi și nu putem să ne întoarcem înapoi. Mulțumesc că ne-au primit aici în Nicolina, avem și doctor de familie. Avem unde să mă duc. Sunt singură, am diabet și sunt cu fata, fiica mea cu trei copii. Suntem cinci persoane. Mulțumesc foarte bun ne ajută Nicolina. Acolo, în Odessa mi-a rămas bărbatul care a fost operat de inimă și îl caută altă persoană pe dânsul. Nu putem să ne întoarcem înapoi, n-avem unde. Unde am stat, eu cu moșul mai putem să locuim, dar unde-s copiii mei, în oraș, tot e distrus.”

(Radio Iaşi/Constantin Mihai/FOTO radioiasi.ro)