Documentul DIICOT privind protestele din 10 august

Publicat de Andreea Drilea, 16 iulie 2020, 14:47

UPDATE, 16 iulie 2020 – La aproape doi ani de la protestul diasporei din Piaţa Victoriei din Bucureşti, DIICOT susţine în Ordonanţa de clasare a dosarului 10 august că a existat o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine.

În documentul întocmit de DIICOT prin care şefii Jandarmerie au fost exoneraţi de orice vină pentru intervenţia în forţă împotriva oamenilor prezenţi în Piaţa Victoriei în august 2018, procurorii arată că încercarea jandarmilor de a extrage din mulţime pe cei violenţi a înregistrat un eşec mai ales din cauza atitudinii protestatarilor paşnici.

DIICOT notează că după ora 16:00, în ciuda apelurilor repetate adresate protestatarilor paşnici de a se delimita de persoanele care se manifestau violent.

Primii chiar s-au amuzat de violenţele exercitate împotriva forţelor de ordine.

În ordonanţa de clasare se face şi o analiză a unor concepte precum complicitate morală, victime colaterale şi victime inocente, pentru a descrie atitudinea protestatarilor paşnici care nu au colaborat cu forţele de ordine.

Anchetatorii au tras concluzia că nu toate victimele colaterale ale intervenţiei jandarmilor au fost şi victime inocente.

În documentul de clasare au fost inserate fotografii care ilustrează atitudinea protestatarilor paşnici, capturile foto fiind însoţite de scurte explicaţii, precum: „ťpe un fond de acalmie se forţează gardul la contact cu jandarmii”, „un pet loveşte un jandarm în cască”, „se intervine cu substanţe lacrimogene pentru a se elibera presiunea pe zona de contact” sau „în timp ce protestatari asumaţi ca paşnici dezaprobă acţiunea jandarmilor, prin spatele lor alţi protestatari continuă se arunce cu diferite obiecte în forţele de ordine”.

Procurorul general Gabriela Scutea a declarat ieri că toate actele din dosar vor fi cântărite în cadrul controlului ierarhic.

Aceasta a explicat că documentul este amplu – 235 de pagini – şi că tratează evenimentele din respectiva zi pe două planuri: subiectul pasiv-colectiv reprezentat de mulţimea protestatarilor ca întreg şi cel al subiecţilor individuali, în special persoane agresate după ora 23:00, când a fost dispersată mulţimea de oameni.

(Rador/FOTO radioiasi.ro)

UPDATE – Procurorul general Gabriela Scutea a declarat miercuri, după ce DIICOT a clasat dosarul ”10 august”, că înţelege ‘emoţia publică” suscitată de această cauză şi a anunţat că toate actele de la dosar vor fi ‘cântărite’ în cadrul controlului ierarhic.

Gabriela Scutea a oferit jurnaliştilor o scurtă declaraţie pe treptele Parchetului General, în legătură cu ordonanţa de clasare a dosarului privind protestul din 10 august 2018.

‘Ordonanţa procurorilor, subliniez, are deschisă procedura contestării pe cale ierarhică, are deschis acces la studiul dosarului de către persoanele interesate şi în context foarte larg posibilitatea examinării oricăror împrejurări noi care pot să determine redeschiderea cercetărilor. (…) Vreau să vă transmit că înţeleg emoţia publică suscitată de acest dosar. Suntem în poziţia în care procurorii au obligaţia ca, întotdeauna, să administreze probele în mod imparţial şi în mod complet. Rolul nostru este să administrăm probele conform legii, în sensul acuzării şi în sensul respectării prezumţiei de nevinovăţie. De aceea, toate actele din acest dosar vor fi cântărite în cadrul controlului ierarhic, în această obligaţie legală a procurorilor-şefi‘, a spus Scutea.

Procurorul general a subliniat că, în anul 2018, reprezentanţii Jandarmeriei au sesizat DIICOT referitor la acţiunea protestatarilor din Piaţa Victoriei, iar această sesizare este susceptibilă de încadrare ca acţiuni împotriva ordinii constituţionale, încadrare care atrage competenţa exclusivă a DIICOT.

De asemenea, Parchetul Militar a declinat partea din dosar care se referea la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi purtare abuzivă de către personalul MAI.

‘Am reţinut că ordonanţa emisă de DIICOT structurează două planuri, acela al unui subiect pasiv-colectiv, care a fost reprezentat de mulţimea protestatarilor privită ca un întreg, şi un plan al subiecţilor individuali, în special persoane care au fost agresate după ora 23,00, în momentul în care a fost dispersată mulţimea de oameni din Piaţa Victoriei. Această ordonanţă are 235 de pagini. Din parcurgerea sumară, rezultă că procurorii au examinat intervenţia în forţă în anumite zone din Piaţă, au examinat folosirea mijloacelor de dispersare a manifestanţilor şi au delimitat unele acte care reflectă lipsuri ale organizării Jandarmeriei în contextul misiunii de ordine publică din Piaţa Victoriei ca elemente contextuale, şi nu elemente de abuz în serviciu. Aici, în paranteză, vă menţionez accentul pus în foarte multe poziţii publice pe inscripţionarea sau neinscripţionarea corespunzătoare a căştilor purtate de jandarmi şi imposibilitatea în acest context de a se efectua o identificare corespunzătoare pe momente de intervenţie a persoanelor care au exercitat agresiuni’, a adăugat Scutea.

DIICOT a anunţat miercuri că a dispus clasarea dosarului privind protestul din 10 august 2018, atât partea în care au fost cercetaţi şefii Jandarmeriei, cât şi sesizarea privind o tentativă de lovitură de stat.

În urma acestei decizii, au scăpat de acuzaţii colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

De asemenea, o parte a dosarului care se referă la intervenţia în forţă a jandarmilor împotriva protestatarilor a fost declinată la Parchetul Militar.

DIICOT a anunţat miercuri că a dispus clasarea dosarului privind protestul din 10 august 2018, atât partea în care au fost cercetaţi şefii Jandarmeriei, cât şi sesizarea privind o tentativă de lovitură de stat.

În urma acestei decizii, au scăpat de acuzaţii colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

De asemenea, o parte a dosarului care se referă la intervenţia în forţă a jandarmilor împotriva protestatarilor a fost declinată la Parchetul Militar.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, prin ordonanţa din data de 26 iunie, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au dispus:

* Clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii, în forma tentativei, a infracţiunii de acţiuni împotriva ordinii constituţionale;

* Declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu constând în aceea că ‘în data de 10.08.2018, începând cu ora 18,00, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane’, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.

* Clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii de către suspecţii maior Laurenţiu Valentin Cazan, comisar şef de poliţie Mihai Dan Chirică, colonel Gheorghe Sebastian Cucoş şi colonel Ionuţ Cătălin Sindile, a infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă;

* În vederea aprecierii incidenţei în cauza ce a format obiectul dosarului nr. 7.475/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a dispoziţiilor art. 335 Cod procedură penală, respectiv cu privire la extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de participaţie improprie la lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal cu referire la art. 193 Cod penal, un exemplar al ordonanţei a fost comunicat prim-procurorului acestei unităţi de parchet.

(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)