Bogdan Chirițoiu: Schimburile de informații între bănci au denaturat stabilirea indicelui ROBOR
Publicat de Andreea Drilea, 8 iunie 2026, 10:31
Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în valoare totală de 3,73 de miliarde de lei pentru 10 dintre cele mai mari bănci din România acuzate că și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR. Cea mai mare sancțiune a fost primită de Banca Transilvania, urmată de BCR, iar pe lista instituțiilor amendate se află și Raiffeisen Bank, UniCredit, BRD și ING Bank.
De cealaltă parte, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, respinge ideea existenței unui cartel și susține că evoluția dobânzilor a reflectat deciziile de politică monetară luate în contextul inflației ridicate. Discutăm despre această decizie și mai ales despre implicațiile ei pentru sistemul bancar, dar și pentru bugetul României alături de Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Care au fost, pe scurt, dovezile care au dus la aplicarea acestor sancțiuni record?
Bogdan Chirițoiu: Bun! O să încerc să fiu succint, dar și clar în același timp – deci sancțiunea e aplicată pentru o coordonare a comportamentului în fixarea indicelui ROBOR. Indicele ROBOR e important pentru că el influențează creditele, dobânzile care sunt plătite la credite. Acum, de ce nu… dacă vedeți, e un preț al banului, da, ROBOR-ul. Problema este că nu putem să-l stabilim pe baza unor tranzacții efective, deci nu e o medie de tranzacții cum ar fi media tranzacțiilor pe bursă la acțiuni, pentru că avem prea puține tranzacții, n-avem volume atât de mari de tranzacții pe anumite durate. Și atunci, înlocuim tranzacțiile astea reale cu niște tranzacții potențiale, asta înseamnă fixingul ROBOR. Adică întrebarea e: domnule, tu nu vrei să împrumuți bani pe nouă luni de zile altei bănci, dar dacă i-ai împrumuta, la ce preț i-ai împrumuta, la ce dobândă i-ai împrumuta? Deci, ăsta e, repet, e un proces foarte delicat, pentru că nu se bazează pe tranzacții reale, volume mari, unde media e semnificativă, ci avem uneori volume destul… Având volume destul de mici, le înlocuim prin această cotație. Și de asta regulile care sunt europene, nu sunt naționale, da, regulile spun că trebuie să fie independente cotațiile. Deci o bancă /…/, să facă de capul ei, nu trebuie să se uite la ce face altă bancă, nu trebuie să știe ce face altă bancă, ca să nu se poată orienta unii după alții și în felul ăsta undeva să poată să ducă indicele ăsta mai sus decât ar fi cazul. Ori, la noi asta s-a întâmplat. Deci au fost schimburi de informații între bănci, băncile puteau să vadă și să se orienteze după ce făceau alte bănci și asta denaturează stabilirea indicelui ROBOR. E mare influența? Nu vorbim aici de procente. Da, desigur, ROBOR-ul variază între un minim și un maxim care este stabilit de politica BNR-ului. Deci BNR-ul nu-l lasă să crească peste un anumit nivel, nu-l lasă să scadă sub un anumit nivel, dar întreg tunelul ăsta e de câteva procente. La ce spunem noi, probabil că influențele sunt niște fracțiuni de procent. /…/ contează /…/.
„Problema la ROBOR este exact că n-am tranzacții reale”
Ok, am priceput în mare. Alta este ideea – pe același principiu, pe același algoritm, dacă luăm stațiile de carburant și marile firme, credeți că niciuna nu se uită la cealaltă?
Bogdan Chirițoiu: Nu e nicio problemă să se uite, dar acolo, repet, sunt tranzacții efective, dar nimeni nu vrea să vândă prea ieftin. Dacă vinde prea ieftin, atrage clienți, dar o să piardă bani, dacă vinde prea scump, acolo nu o să aibă clienți. Problema la ROBOR este exact că n-am tranzacții reale, am numai niște tranzacții potențiale, asta e marea diferență.
Vorbim și de speculații?
Bogdan Chirițoiu: N-aș spune că e speculație, nu e o speculație. Speculație ar însemna, nu știu, încerc să cumpăr, să iau eu tot ce e în piață, ca să vând mai mult după aceea, nu. Problema e – nu fac, de fapt, o tranzacție, deci eu nu pierd sau câștig bani, că nu dau și nu iau bani cu dobândă, doar spun la cât aș face-o și mă ajută dacă spun că e ceva mai mult, pentru că în felul ăsta iau o dobândă mai mare de la clienții mei.
Dar potrivit concluziilor Consiliului Concurenței, cine a fost afectat de acest comportament al băncilor și în ce mod s-ar fi resimțit efectele în economie?
Bogdan Chirițoiu: Rezultatul acestui comportament e un ROBOR ceva mai mare cât ar trebui el să fie, ceea ce afectează creditele în lei. Deci nu vorbim de creditele în valută, dar pentru cei care au credit în lei și … Bun, acolo unde avem IRCC, fiindcă de asta a fost introdus IRCC-ul acum câțiva ani, da, pentru că s-a spus – domnule, să ne uităm nu la cotații, ci să ne uităm la tranzacțiile reale. Și atunci, IRCC-ul e un indice creat pe baza mediilor unor tranzacții efective, care chiar dacă sunt pe /…/ pe durate foarte scurte tranzacțiile astea, da? Dar, oricum, se bazează pe tranzacții efective și, atunci majoritatea creditelor populației s-a mutat în decursul timpului pe acest nou indice. Dar au mai rămas creditele care sunt legate de ROBOR și nu de IRCC.
Dar care au fost consecințele concrete pentru clienții băncilor?
Bogdan Chirițoiu: Păi asta spuneam, da, deci un indice ROBOR ceva mai mare decât ar fi el justificat de condițiile de piață înseamnă niște dobânzi ceva mai mari decât ar fi ele justificate, da? Pentru că, la persoanele fizice, legea deja spune, imediat după criza financiară, cea din 2010, a fost introdusă lege, iarăși, europeană, că o dobândă, la persoane fizice, dobânda trebuie să fie un indice plus o marjă fixă a băncii, da? Și deci acolo unde avem creditele care sunt ROBOR plus marja fixă a băncii, da, avem o influență acolo. Însă avem persoane juridice unde, iarăși, indicele ROBOR poate să fie inclus în calculul dobânzii.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a contestat ideea existenței unui cartel și a susținut că evoluția dobânzilor a fost determinată de contextul economic și de politica monetară. Cum răspundeți acestor argumente?
Bogdan Chirițoiu: Exact ceea ce vă spuneam mai devreme. BNR-ul ne setează tunelul, și ROBOR-ul s-a încadrat într-un minim și maxim stabilit de BNR, dar, între minimul și maximul ăsta avem câteva procente. Ce spunem noi, este, bun, că acest comportament a încălcat regulile de concurență și asta duce la un nivel fracțional mai mare al ROBOR-ului, dar nu pot să vă spun cu cât mai mare, ceva mai mare, vă repet, probabil vorbim despre fracțiuni de procente.
„Chiar dacă merg în instanță, băncile trebuie să plătească amenda”
Și unele bănci au anunțat deja că vor contesta sancțiunile în instanță. Ce urmează din punct de vedere procedural și când am putea avea o decizie definitivă în acest caz?
Bogdan Chirițoiu: Bine, asta e ceva uzual. În general, companiile când sunt sancționate de noi, unele recunosc și primesc o reducere, altele merg în instanță, adică nu-i nicio surpriză să meargă lumea în instanță și este dreptul lor. Ce este important de spus, însă, este că chiar dacă mergi în instanță, trebuie să plătești amenda. Pe perioada derulării procesului, că e îndelungată, amenda este plătită, da? Deci, faptul că mergi din instanță nu înseamnă că nu plătești amenda. Procesele durează, pentru că sunt două etape, la Curtea de Apel București și la Înalta Curte. Nu e deloc exclus să avem și o întrebare preliminară, fiind vorba de drept european, de legislație europeană. E foarte posibil să există o întrebare adresată Curții Europene de la Luxemburg, deci vorbim de ani de litigii, dar amenda va fi plătită curând.
Din această situație, zece bănci, da, sancționate? A fost vreuna care a recunoscut, ziceați mai devreme că…
Bogdan Chirițoiu: Nu, nu avem, nu avem recunoașteri, da? Deci, mă aștept eu ca cele zece bănci să meargă toate în instanță, da? Ele, momentan, n-au primit decât verdictul. L-au primit vineri, vor primi motivarea, deci noi avem o lună, într-o lună o să le dăm motivarea. Din momentul acela, ele vor decide dacă plătesc amenda, sau nu, vor decide dacă merg în instanță sau nu merg în instanță, deci dacă contestă amenda sau nu…
La Curtea de Apel, nu?
Bogdan Chirițoiu: Curtea de Apel București, în prima fază, și după aceea, Înalta Curte de Justiție și Casație.
Românii afectați de nivelul ROBOR pot solicita despăgubiri în justiție
Bun, dar românii cum își pot recupera banii în situația aceasta?
Bogdan Chirițoiu: Deci, cei care se consideră prejudiciați, aici există o cale, legală, administrativă, dar e diferită, da? Deci, pe baza deciziei pe care o dăm noi se pot formula acțiuni civile. În despăgubire există o legislație, iarăși, o transferă o directivă europeană, care facilitează acest proces, dar e un proces separat, nu are legătură directă cu decizia noastră și cu procesul pe care îl vom avea noi cu băncile.
Eu mai am o curiozitate, apropo de cuantumul amenzilor diferite pentru fiecare bancă. Sunt curios ce algoritm s-a luat în calcul? De ce BT, de exemplu, a primit cea mai mare sancțiune și Libra Internet Bank n-a fost cea mai mică, dar oricum, diferență mare?
Bogdan Chirițoiu: Asta ține de dimensiunile băncilor, da? Deci, în funcție de cât de mari sunt ele și cât de mari sunt veniturile lor, sancțiunile o variat între 5% și 7%. BT-ul pot să spun că n-a avut cea mai mare sancțiune, deci n-a avut 7%, dar fiind cea mai mare bancă din sistem, deci având cele mai mari venituri, are în sumă absolută cea mai mare sancțiune.
Bun, banii vor veni la buget, era nevoie, mai ales că e o sumă considerabilă. Dacă, teoretic, veți pierde, Consiliul Concurenței va pierde, practic, acest proces, banii vor fi returnați după aceea de la buget?
Bogdan Chirițoiu: Trebuie returnați, da. Bugetul ia, dacă se pierd, da. Noi avem o rată de succes de peste 90% la Înalta Curte…
Eh, dacă ar fi și rata de promovare la bacalaureat de peste 90%, ar fi perfect. Cu mulțumiri, pentru că am mai aflat unele detalii.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, invitatul de astăzi al „Apelului matinal”, asta după ce Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în valoare de vreo 750 milioane de euro pentru zece dintre cele mai mari bănci din România. Și, apropo de aceste amenzi, în spațiul public au apărut mai multe poze cu directori de bănci, cu nume și prenume, care aleargă jurnaliști cu pistolul în mână. Sunt poze false, generate cu inteligența artificială. Asta și apropo de campania noastră – „Stai sigur pe net!”
Rador/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
