Arhiepiscopul Ioan Robu: Noaptea de Paște este o „priveghere în cinstea Domnului”

Publicat de Lucian Bălănuţă, 16 aprilie 2017, 09:23

Noaptea de Paște reprezintă o „priveghere în cinstea Domnului”, afirmă arhiepiscopul-mitropolit romano-catolic de București, Ioan Robu, în Scrisoarea pastorală de Paște.

„Conform unei tradiții foarte vechi, noaptea de Paște este o ‘priveghere în cinstea Domnului’ (Lc 12,42), astfel încât credincioșii, după modelul Evangheliei (Lc 12,35-37), ținând în mână făcliile aprinse, să fie asemenea unor oameni care așteaptă ca Domnul să se întoarcă, pentru ca atunci când va veni să-i afle priveghind și să-i așeze la masa lui”, spune înaltul ierarh romano-catolic.

Monseniorul Robu trece în revistă cele „patru momente distincte” ale vigiliei din Noaptea Învierii, pornind de la „ceremonia luminii, în cadrul căreia este binecuvântat focul” și de la „vestirea solemnă a Învierii”, la „ascultarea atentă a Cuvântului lui Dumnezeu”, când „Biserica, și noi cu ea, meditează faptele minunate ale lui Dumnezeu, descrise de Sfânta Scriptură”.

„Spunea Sfântul Ioan Paul al II-lea despre acest pasaj din Scriptură: ‘Stilul poetic al relatării creației din cartea Genezei redă foarte bine uimirea de care este cuprins omul la vederea imensității creației și sentimentul de adorație pe care-l simte față de Acela care le-a scos pe toate din neființă. Este vorba de o pagină cu o puternică semnificație religioasă, de un imn adresat Creatorului universului, care, în fața repetatelor ispite de a diviniza lumea însăși, este desemnat drept unic Domn. Este, în același timp, un imn care proclamă că întreaga creație este bună, fiind în întregime plămădită de mâna puternică și îndurătoare a lui Dumnezeu’ (Dies Domini, nr. 9)”, menționează arhiepiscopul.

El amintește cel de-al treilea moment al vegherii, „cel al liturghiei baptismale” ajungând la cel de-al patrulea, care „constă în chemarea la masa pe care Domnul i-a pregătit-o poporului său prin moartea și învierea sa”.

„Astfel, apare mai puternică legătura dintre misterul Paștelui și celebrarea euharistică. De aceea, Liturghia duminicală este numită Paștele săptămânii, zi în care este celebrată biruința lui Cristos asupra păcatului și a morții. În aceeași Scrisoare apostolică ‘Dies Domini’ (nr. 2), Papa Ioan Paul al II-lea spunea că Învierea lui Cristos este ‘elementul prim pe care se sprijină credința creștină’ (cf. 1Cor 15,14). Este o realitate uluitoare, pe care o percepem pe deplin în lumina credinței, dar care a fost atestată istoric de către cei care au avut privilegiul de a-l vedea pe Domnul înviat. De asemenea, este un eveniment minunat care nu doar se detașează într-un mod cu totul unic în istoria omenirii, dar se situează în centrul misterului timpului”, mai spune arhiepiscopul.

Acesta le urează tuturor celor care prăznuiesc Paștele duminică „sărbători pascale binecuvântate” și tradiționalul „Cristos a înviat!”.

(Agerpres/ FOTO ziua veche)