Participarea senatorului Viorel Badea la cea de-a patra parte a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 8-12 octombrie 2018)
Publicat de Nicolae Tomescu, 15 octombrie 2018, 10:21
Cu ocazia celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 8-12 octombrie 2018), senatorul Viorel Badea a prezentat în cadrul Comisiei pentru egalitate și nediscriminare a APCE, în calitate de raportor, proiectul de raport pe tema promovării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
În expunerea sa, senatorul Badea a salutat inițiativa Președinției croate a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei (mai-octombrie 2018) de a stabili problematica protecției minorităților naționale printre principalele sale priorități. Raportorul român a reamintit că în Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei (adoptată în 1995 și intrată în vigoare în 1998) se pleacă de la premisa că drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale ar putea fi mai bine protejate printr-un angajament comun al statelor membre în cadrul jurisdicțiilor lor naționale și prin acceptarea unei monitorizări independente și multilaterale a situației acestor persoane. Potrivit raportorului, din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei 39 sunt parte la acest instrument juridic internațional, în timp ce 8 state (Andorra, Belgia, Franța, Grecia, Islanda, Luxemburg, Monaco și Turcia) încă nu au devenit state părți la Convenția-cadru. În acest context, proiectul de raport urmărește să examineze măsurile pe care statele respective, care, deși nu sunt parte la Convenția-cadru, le-au luat deja în privința protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, obstacolele care nu permit acestor state să adere la acest instrument juridic internațional, precum și perspectivele unei posibile ratificări.
Totodată, senatorul Badea a atras atenția cu privire la manifestarea în Europa a unei tendințe din ce în ce mai accentuate de repolitizare a problematicii protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Această tendință, în opinia sa, poate servi la apariția unei dinamici adversariale și la reactivarea unor argumente care se bazează pe protecția statului înrudit pentru a justifica intervenția, indiferent de natura sa, pe teritoriul statului de reședință de o manieră care contravine principiilor fundamentale ale dreptului internațional. În context, a menționat că în 2001, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a adoptat un raport privind tratamentul preferențial al minorităților naționale de către statul înrudit, stabilind că intervenția acestuia în statele de reședință nu poate depăși limitele impuse de dreptul internațional.
A mai adăugat, în expunerea sa, că adoptarea în 2016, cu valoare de recomandare, a celui de-al patrulea Comentariu tematic al Convenției-cadru privind sfera de aplicare a acesteia, a reprezentat un demers de interpretare a Convenției-cadru cu privire la beneficiarii protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și în ceea ce privește întinderea acestor drepturi. Aceste clarificări, în opinia sa, sunt de natură să ajute statele care nu sunt parte la Convenția-cadru să identifice mai lesne consecințele pe care o eventuală aderare ar putea-o avea în contextele lor naționale specifice. A mai precizat că, potrivit Comisiei consultative a Convenției-cadru, aderarea la acest instrument juridic internațional presupune aplicarea acestuia persoanelor aparținând minorităților naționale de o manieră flexibilă (articol cu articol), prin adaptarea protecției acordate la situația specifică a diferitelor minorități care fac obiectul Convenției.
În încheiere, raportorul român a menționat că este necesară continuarea unui dialog pragmatic cu statele nemembre, cu luarea în considerare a beneficiilor pe care ratificarea acestui instrument ar putea să o aducă unei mai bune respectări a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, cât și la nivelul întregii societăți.
Prezentarea proiectului de raport a fost urmată de un schimb de vederi pe marginea acestui document cu membrii comisiei APCE. În cadrul acestei dezbateri au luat cuvântul parlamentari din Elveția, Suedia, Marea Britanie și Serbia.
Un proiect de rezoluție în baza acestui proiect de raport va fi elaborat și prezentat la reuniunea Comisiei APCE pentru egalitate și nediscriminare (Paris, 3 decembrie 2018), urmând ca proiectul de rezoluție să fie examinat și supus votului în plenul Adunării, cu ocazia primei părți a Sesiunii ordinare a APCE (Strasbourg, 21-25 ianuarie 2019).
