La un an de la debutul agresiunii militare a Rusiei, liderii NATO şi cei ai Uniunii Europene reafirmă sprijinul pentru Ucraina

Publicat de Andreea Drilea, 24 februarie 2023, 19:01

„2023 va fi anul victoriei” – spune preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la un an de la începutul invaziei ruseşti. Liderul de la Kiev a declarat că nu va avea odihnă până când nu vor fi eliberate toate teritoriile ocupate şi a rememorat primele clipe ale dimineţii de 24 februarie 2022.

Volodimir Zelenski: Acum un an, în această zi, din acelaşi loc, în jurul orei 7:00 dimineaţa v-am adresat un scurt discurs, care a durat doar 67 de secunde. Două dintre cele mai importante lucruri, atât atunci, cât şi acum, au fost rostite. Faptul că Rusia a început un război pe scară largă împotriva noastră şi că suntem puternici, suntem pregătiţi pentru orice, îi vom învinge pe toţi, pentru că suntem Ucraina. Aşa a început ziua de 24 februarie 2022, cea mai lungă zi din viaţa noastră, cea mai grea zi din istoria noastră. Ne-am trezit devreme şi de atunci nu dormim.

La un an de la debutul agresiunii militare a Rusiei, liderii NATO şi cei ai Uniunii Europene spun că vor continua să ajute Ucraina din punct de vedere politic, economic şi militar, pentru a-şi recâştiga integritatea teritorială, în conformitate cu principiile dreptului internaţional. Ei condamnă Rusia pentru atacul asupra Ucrainei, utilizarea alimentelor şi a energiei ca arme în războiul hibrid împotriva Occidentului şi pentru ameninţările nucleare considerate iresponsabile.

Pe de altă parte, însă, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, încearcă să liniştească opinia publică. El a afirmat astăzi pentru Radio România Actualităţi că aceste declaraţii sunt mai degrabă o parte a unui război hibrid al propagandei de la Kremlin.

Corespondentul RRA la Bruxelles, Bogdan Isopescu, transmite.

Oficialul NATO spune că Rusia nu are capacitatea şi nici intenţia de a transforma războiul cu Ucraina într-unul cu statele Alianţei sau într-un conflict nuclear. Mircea Geoană declara astăzi că Rusia este conştientă de asimetria unui astfel de scenariu. Mai mult, adaugă el, declaraţiile Kremlinului în problematica
nucleară trebuie privite ca parte a unui război hibrid de intimidare a opiniei publice occidentale.

Mircea Geoană: Ceea ce vreau să spun pentru a calma puţin această îngrijorare este că militar vorbind nu vedem semne şi indicii, pentru că ar însemna şi pentru ei o escaladare la un nivel fără precedent şi ei ştiu ca putere nucleară ce înseamnă asta.

În privinţa livrării de armament dinspre ţările occidentale către Ucraina şi în condiţiile unei cereri crescânde de la Kiev, Mircea Geoana recunoaşte că industria nu era pregătită pentru un război cu o astfel de durată şi intensitate, însă acum lucrurile par a fi calibrate mai mult. Războiul declanşat de Rusia a accelerat schimbări şi în NATO, iar acum viteza de reacţie în cazul unui posibil conflict a crescut.

Mircea Geoană: Lucrăm în această perioadă la o schimbare masivă a modului în care facem gândire militară. Deci, schimbarea la nivel de NATO este absolut profundă. Cred că acest război a accelerat un proces de transformare care începuse după 2014, atunci a început NATO să se adapteze la un mediu de securitate european modificat. Era clar că Rusia este agresivă.

Cât priveşte durata războiului în viitor, Mircea Geoană afirmă că Moscova nu dă semne să lase garda jos, aşa că ar fi prudent să ne aşteptăm la prelungirea sa, cel puţin până când Rusia nu îl va mai putea susţine din punct de vedere economic.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)