Botoşani: Slujbă de pomenire, oficiată la Mănăstirea Cozancea la 17 ani de la moartea părintelui Ilie Cleopa
Publicat de , 2 decembrie 2015, 16:18
O slujbă de pomenire a unuia dintre cei mai mari duhovnici români ai tuturor timpurilor, arhimandritul Ilie Cleopa, a fost oficiată astăzi la Mănăstirea Cozancea din judeţul Botoşani cu prilejul împlinirii a 17 ani de la moartea părintelui.
Potrivit protopopului de Botoşani, Lucian Leonte, slujba de pomenire a părintelui Ilie Cleopa, care a vieţuit la Cozancea, este oficiată de două ori pe an, pe 10 aprilie, dată la care s-a născut, dar şi 2 decembrie, dată la care s-a stins din viaţă.
Protopopul de Botoşani i-a îndemnat pe toţi creştinii să se aplece asupra operei părintelui Cleopa, ‘o operă plină de profunzime şi foarte bine documentată‘.
‘Opera părintelui Cleopa foloseşte un limbaj uşor accesibil tuturor, nu unul profund teologic. Este o operă accesibilă şi îi îndemn pe toţi creştinii să se aplece asupra ei‘, a afirmat Leonte.
Părintele Cleopa este inclus în rândul marilor monahi români ai secolului al XX-lea, fiind considerat ‘un apărător fără rezerve al dreptei credinţe‘, dar şi ‘un mare formator de conştiinţe’.
Părintele Cleopa s-a născut în comuna Suliţa, din judeţul Botoşani, pe 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei de ţărani Alexandru şi Ana Ilie. A urmat cursurile şcolii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească pe lângă schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea.
În decembrie 1929 s-a alăturat obştii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, au fost primiţi în obştea schitului. În 1935 a fost luat în armată, în oraşul Botoşani. În 1936 s-a reîntors la schit şi a fost tuns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de Cleopa.
În iunie 1942 a fost numit locţiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a stareţului Ioanichie Moroi. Pe 27 decembrie 1944 a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareţ al Mănăstirii Neamţ. Ulterior a fost numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.
În 1947, Schitul Sihăstria a fost ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie a fost hirotonisit arhimandrit. În 1948, urmărit de Siguranţă, s-a retras pentru şase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie a fost numit stareţ al Mănăstirii Slatina Suceava unde s-a transferat alături de 30 de călugări din obştea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina.
A întemeiat la Mănăstirea Slatina o obşte care număra peste 80 de persoane. Între 1952-1954 a fost urmărit de Securitate şi s-a retras în Munţii Stănişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani a fost readus în mănăstire, din dispoziţia Patriarhului Justinian.
În 1956, a revenit la metanie, iar în primăvara anului 1959 s-a retras pentru a treia oară în Munţii Neamţului, unde îşi va petrece următorii cinci ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obşti, şi povăţuieşte fără întrerupere atât călugări, cât şi mireni, timp de 34 de ani.
Părintele Ilie Cleopa a încetat din viaţă pe 2 decembrie 1998, fiind înmormântat la Sihăstria.
(Agerpres/ FOTO basilica.ro)
