#StareaEducației: Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iași: ”55% dintre profesorii ieșeni au optat și pentru boicotarea actului de predare. Nu putem, însă, să știm, efectiv și ceea ce s-a întâmplat sau ce se întâmplă la orele respective.”
Publicat de andreeadaraban, 11 septembrie 2025, 20:12 / actualizat: 12 septembrie 2025, 12:40
Înainte de începerea anului școlar 2025–2026, sindicatele din educație au transmis în școli un set de instrucțiuni privind declanșarea unui boicot al festivităților de deschidere, dar și a activității de predare, începând cu 9 septembrie, împreună cu tabele pe care profesorii, membri de sindicat, puteau semna dacă susțin acțiunea.
Liderul USLIP Iași, Laviniu Lăcustă, a explicat că 55% dintre profesorii care au semnat tabelele au optat pentru boicot, însă a precizat că acest procent se referă doar la cei care au completat efectiv formularele și nu reflectă întreaga populație a cadrelor didactice din județ. De asemenea, Laviniu Lăcustă a spus că nu se poate ști, însă, efectiv și ceea ce se întâmplă la orele respective.
Pe de altă parte, Ministerul Educației a anunțat că în 98,2% dintre școlile din România activitatea s-a desfășurat normal.
Laviniu Lăcustă: În ceea ce privește boicotul din data de 8 septembrie, vă pot spune că, în general, curentul majoritar a fost acela de a fi boicotate acele festivități. În ceea ce privește protestele continuate, cu data de 9 septembrie, vă putem spune că noi avem o situație, o situație din care reiese că un număr de aproximativ 55% dintre colegii noștri, dintre cadrele didactice au optat și pentru boicotarea orelor la clasă, a actului de predare, evident, domnii profesori, fiind prezenți la oră. Nu putem însă să știm, efectiv, și ceea ce s-a întâmplat sau ce se întâmplă la orele respective, prin urmare ne putem baza doar pe aceste statistici, pe care le avem în față. Cu certitudine, formele de protest sau presiunile care vizează modificările pe care ni le dorim vor continua în fața Ministerului Educației Naționale, vom avea proteste, săptămânal, la minister, proteste lunare în fața Guvernului, iar în paralel, mai mult ca sigur, vom da drumul și la un referendum privind opțiunile pentru o grevă de avertisment și, eventual, ulterior o grevă generală.
Andreea Daraban: Când credeți că veți începe acest proces?
Laviniu Lăcustă: Deocamdată, este o problemă de oportunitate care încă se discută, legată de momentul cel mai potrivit în care am putea da drumul la ceea ce vă spuneam, la această formă de consultare, pentru că există, aș spune, două curente. Un curent în care m-aș încadra și eu, care ar fi pe ideea de a demara această consultare imediat, spre sfârșitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie, dar există și un alt curent care marșează, mai degrabă, pe ideea de a face această consultare în lunile aprilie-mai, pe ideea de a încerca să declanșăm greva, similar cu anul 2023, mai exact la sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie.
Andreea Daraban: Domnul ministru (n.r. Daniel David) spunea că va convoca sindicatele, va convoca profesorii, elevii, la discuții pentru a fi găsite soluții în ideea de a ameliora o parte din măsurile luate deja. Ce se poate ameliora din ceea ce deja s-a făcut?
Laviniu Lăcustă: Din punctul nostru de vedere, sunt foarte multe lucruri care pot fi corectate. În primul rând, majorarea normei didactice poate fi anulată chiar și de pe o zi pe alta. Nu ar fi niciun fel de problemă să revenim la norma pe care am avut-o, cea de până în iulie, deoarece, așa cum se știe, diferența de ore ar putea merge fără niciun fel de probleme la plata cu ora. Deci, din punct de vedere, să o luăm strict al organizării, nu ar fi nicio problemă, din contra ar ajuta foarte mult, pentru că o parte din colegii care au trebuit să-și completeze norma didactică în alte unități de învățământ, ar putea ușor reveni acolo unde au avut norma de bază.
Andreea Daraban: Ce facem cu creșterea numărului de elevi în clase și cu comasarea unităților de învățământ?
Laviniu Lăcustă: Evident, avem și problema creșterii numărului de elevi în clasă. Se poate reveni și aici fără niciun fel de problemă. Dacă nu s-ar putea în acest an, cu certitudine, în anul școlar 2026-2027, lucrurile pot fi foarte ușor corectate. Aș spune că este una dintre problemele foarte mari, această creștere a numărului de elevi la clasă, deoarece, așa cum se știe, un număr mai mare de elevi, evident că produce și o anumită dereglare a actului didactic și, aș spune, o scădere a calității predării, pentru că te adresezi mai multor elevi.
Andreea Daraban: Domnul ministru spunea că nu s-a tăiat de la educație, că tot ceea ce s-a făcut a fost să nu se mai aloce fonduri la rectificare.
Laviniu Lăcustă: De fapt, domnul ministru confirmă două lucruri. Unul, că a mințit în luna februarie, când a afirmat că bugetul educației este mai mare cu 10% față de cel din 2024, iar în luna iulie ne-a spus că îi mai trebuie 2 miliarde de lei. Bun, în momentul în care spui că mai e nevoie de 2 miliarde, este evident că n-ai avut bugetul până la sfârșitul anului. Din acest punct de vedere, este un adevăr, în sensul în care nu ai avut bugetul pentru că nu ai fost finanțat. Neavând finanțare, nu prea poți să tai din ceea ce nu ai. Și atunci lucrurile se pun dintr-o altă perspectivă. Domnul ministru și cu domnul Ilie Bolojan au vrut să evite acea rectificare bugetară, în sensul în care ar mai fi fost necesare 2 miliarde de lei să-i aducă la acest buget al educației. Suma în sine este una nerelevantă, chiar pentru bugetul vlăguit al României. Este o sumă nesemnificativă prin raportare la toate problemele pe care le-au generat aceste măsuri din legea 141.
Andreea Daraban: Ce v-ar determina să renunțați imediat la proteste?
Laviniu Lăscută: Lucrurile ar putea fi relativ simple. Anularea măsurilor din Legea 141 și ne referim în special la creșterea numărului de elevi la clasă și, evident, majorarea normei didactice cu două ore, mai exact anularea acestei decizii.
Varianta audio a interviului:
