#StareaEducației (INTERVIU) Un proiect transdisciplinar, care promovează gândirea critică și spiritul civic, susținut de mai multe instituții europene, s-a desfășurat la Colegiul Național “Costache Negruzzi” din Iași

La Colegiul Național “Costache Negruzzi” din Iași a avut loc, în lunile noiembrie și decembrie, un proiect interdisciplinar care și-a propus să cultive gândirea critică, spiritul civic și inițiativa socială. Critical Change Lab este o inițiativă inovatoare care își propune să încurajeze tinerii să devină agenți ai schimbării în comunitățile din care fac parte. Proiectul a fost realizat împreună cu Universitatea din Oulu – Finlanda și s-a folosit de expertiza altor nouă instituții partenere din întreaga Europă în crearea unui nou model pedagogic. În acest proiect au participat elevi de la clasa a X-a de la Colegiul “Costache Negruzzi”. Câțiva reprezentanți ai acestora, respectiv Clara Alexandra Burlea și Daria Patricia Rusu, însoțite de doamna profesoară de limba engleză Cristina Mocanu, unul dintre coordonatorii proiectului, au acceptat invitația colegei noatsre, Andreea Daraban, de a ne vorbi despre experiența pe care au avut-o în cadrul Critical Change Lab.

Andreea Daraban: Critical Change Lab este mai mult decât un simplu proiect educațional, este un laborator de idei, spuneați voi în prezentare acestuia.  De ce anume și în ce au constat activitățile pe care le-ați desfășurat?

Clara Alexandra Burlea:  În primul rând, această activitate s-a bazat pe gândirea critică și cred că a avut scopul de a ne încuraja să ne regăsim pe noi înșine și de a găsi noi puterea de a ne exterioriza părerile și opiniile în ceea ce privește conflictele, diferitele competiții sau lucruri care ne-ar putea interesa într-un viitor apropiat.

Andreea Daraban:  Mai exact, ce ați făcut? Cum s-au desfășurat acele întâlniri pe care le-ați avut?

Daria Patricia Rusu: Pe parcursul celor trei ședințe, am abordat diferite activități care aveau ca scop dezvoltarea unei viziuni de ansamblu pentru a vedea cum putem rezolva problemele din punctul nostru de vedere.

Clara Alexandra Burlea:  În prima ședință, am abordat diferite cazuri legate de situații actuale, care se întâmplă la noi în țară, de exemplu alegerile, dar și o situație apărută  la o școală din Londra, care a suportat, la un moment dat, un regim unic, ca să spun așa, în care procentajele notelor copiilor au fost schimbate și au depins de alte lucruri. Această chestiune îi dezavantaja, iar copiii în situații critice din punct de vedere școlar sau din punct de vedere financiar aveau de suferit.  Nouă ni s-a dat ocazia, pornind de la aceste cazuri,  să ne exprimăm opinia și să încercăm să oferim diferite soluții și să identificăm cine a influențat pe cine în aceste situații.

Andreea Daraban: Ce abilități ați dobândit în urma participării la acest proiect, care este unul interdisciplinar?

 Daria  Patricia Rusu: Eu cred că am dobândit o abilitate un pic mai rară, aceea de a vedea imaginea de ansamblu, pentru că atunci când abordăm probleme majore tindem să ne gândim la soluții care ar elimina problema complet. Și noi, ca indivizi, nu putem face asta, dar totuși putem face o schimbare prin crearea de inițiative civice, de implicare în diferite proiecte

Andreea Daraban:  De ce este important, în opinia voastră, să avem spirit civic?

Clara Alexandra Burlea:   Cred că spiritul civic ne ajută din punct de vedere al înțelegerii și al încadrării în societate, deoarece, cum am spus și anterior,  este foarte important să învățăm să vedem lumea prin proprii ochi, dar nu trebuie să uităm de părerile celorlalți. Trebuie în continuare să le oferim la fel de multă validare, dar cred că cel mai important lucru este să știm mai întâi ce avem noi la bază, după care să luăm în considerare opiniile societății, deoarece trebuie să ne respectăm, trebuie să avem grijă unii de ceilalți. Trebuie de asemenea să fim implicați în proiecte externe sau să respectăm legile, evident.

Andreea Daraban: Cum se pot implica tinerii în procesul decizional?

Daria  Patricia Rusu: Deși nu avem drept de vot până la vârsta de 18 ani, putem să ne alăturăm unor mișcări, unor organizații sau să facem noi schimbări în comunitatea locală, pentru că schimbarea pornește de jos în sus. Inițiativele locale pot inspira oamenii de sus și pot pune în lumină situații care au nevoie de remediere.

Andreea Daraban: Știți astfel de inițiative civice? La nivelul  județului, al municipiului Iași? Ați interacționat cu oameni care au astfel de idei?

Daria  Patricia Rusu: În școala noastră se desfășoară un proiect numit “Snack week”, în care  eleviii pot dona anumite alimente pentru copiii din familii dezavantajate. În fiecare an,  banii, alimentele și celelalte produse neperisabile sau rechizite școlare se duc la centre diferite pentru a ajuta cât mai mulți copii.

Andreea Daraban:  Doamna profesoară Cristina Mocanu, ați coordonat activitățile din cadrul acestui proiect Critical Change Lab. Ce v-ați propus mai exact prin acest proiect?

Cristina Mocanu:  Așa cum ați spus la început, este un model pedagogic pe care l-au creat cei de la universitățile partenere în acest proiect, care pornește de la premisa că acele situații problematice cu care ne confruntăm ca indivizi pot fi rezolvate prin inițiativă proprie și asta încercăm să cultivăm în tinerii cu care lucrăm în aplicarea acestui model. Practic, au fost aceste trei sesiuni. În prima am vorbit despre influență și despre cum suntem influențați, cum putem influența pe alții, evident în moduri pozitive. În a doua sesiune, ne-am propus să analizăm și să examinăm situațiile care ne înconjoară, să ne dăm seama ce anume ne deranjează în societate, ce am putea noi să facem ca să nu mai existe aceste lucruri. Iar în ultima sesiune și cea mai importantă, aș spune eu, tinerii chiar au avut ocazia să-și exprime câteva inițiative, desigur, la nivelul de 16 ani. Unii, așa cum se spunea mai devreme, încercau să rezolve probleme globale, de tipul încălzirea globală, dar au găsit soluții locale. Alții au încercat să creeze un program de acces la informație pentru elevii din mediul rural, de exemplu, sau au discutat despre cum putem îmbunătăți anumite aspecte ale educației ș.a.m.d. Deci, această ultimă etapă a fost practic încununarea celor trei sesiuni în care ei și-au exprimat opinia și și-au expus aceste planuri, deocamdată unor invitați, printre care și un consilier local, care ar fi putut prelua din ideile lor și să le transforme în inițiative cu impact.

Andreea Daraban: Coordonat de Universitatea din Oulu, Finlanda, proiectul adoptă o abordare transdisciplinară, care reunește expertiza altor nouă instituții partenere din întreaga Europă, și spuneați că este vorba și despre crearea unui nou model pedagogic. Despre ce model pedagogic vorbim?

Cristina Mocanu:  Elevii și-au dat seama poate mai puțin de faptul că în spatele acestor sesiuni, pe care le-am facilitat împreună cu colega mea Dalia Mațoschi, se află, de fapt, și câteva sesiuni de pregătire cu partenerii internaționali. Modelul pornește de la simplu la complex, oferă exemple. Pe de o parte, așa cum a spus clar mai devreme, ne-am uitat la niște cazuri din spațiul geografic european și pornind de la aceste cazuri, pornind de la aceste exemple, încercăm să creăm. Deci, practic, modelul acesta promovează generarea de soluții noi. Bineînțeles, sunt tehnici didactice pe care le-am aplicat. Sunt aspecte ce țin de organizarea acestor sesiuni pe care iarăși nu le-am întâlnit până acum deloc în ceea ce facem noi  zi de zi, la ore.

Andreea Daraban: Cine sunt celelalte instituții implicate în acest proiect?

Cristina Mocanu:  Nu știu lista pe de rost a celor nouă, însă vă pot spune, cu certitudine, că sunt universități, sunt ONG-uri care au aplicat la rândul lor în alte grupuri de tineri acest model și în egală măsură sunt instituții de învățământ ca și a noastră, care nu au participat la crearea modelului, ci au fost invitate să testeze, să aplice, să contribuie mai departe la îmbunătățirea acestui model, până când el va deveni un produs intelectual de difuzat în toate celelalte țări europene. Pentru că noi nu suntem singura școală care face asta. Suntem singura din România, dar la nivel european sunt încă aproape 30 de alte instituții care implementează modelul și îl vor analiza și îl vor îmbunătăți.

Andreea Daraban: Cu  ce v-ați dorit să rămână elevii în urma participării la acest proiect?

Cristina Mocanu: În primul rând, ne-am dorit să-și dezvolte gândirea critică, pentru că și numele, iată, este Critical Change Lab. Întâmplarea a făcut ca proiectul nostru să se desfășoare, cel puțin prima sesiune, a doua zi după primul tur al alegerilor prezidențiale. Pentru că noi discutam despre acest proiect cu partenerii încă din septembrie, deci n-aveam de unde să știm ce urma să se întâmple. Dar s-a demonstrat că a fost nimerit să vorbim despre influență, având nu doar exemple internaționale, ci și exemplul local, național. Și cred că asta ne-am dorit să putem avea un dialog deschis, în egală măsură informat  și argumentat. Am vorbit despre cum funcționează algoritmii, am înțeles măcar puțin câte lucruri se pot întâmpla în spatele acestor algoritmi. Prin urmare, cred că acesta este un aspect esențial pe care l-au avut de câștigat: a vedea că aceste concepte, care uneori pot părea așa, foarte abstracte, odată ce sunt trecute prin filtrul conștiințe proprii și a gândirii proprii, îi ajută pe eleci să genereze soluțiile lor proprii în fața unor situații dificile.

Andreea Daraban: Va fi și o continuare a acestui proiect sau se oprește aici, deocamdată?

Cristina Mocanu: Următoarea etapă a proiectului este aceea de a face un raport în care să evaluăm ce s-a întâmplat și cum s-au desfășurat lucrurile la noi, urmând ca apoi, după ce el va fi finalizat ca produs al acestui proiect, să poată fi aplicat. Și ne-am propus la nivel de instituție să reluăm cu alte grupuri modelul final care va fi implementat la nivel european.

Andreea Daraban:  Plecând de la alte teme, bănuiesc, sau având același teme?

Cristina Mocanu:  Pornind de la conceptul de influență, întotdeauna. Pentru că asta ne propunem să realizăm, să influențăm comunitatea în bine. Însă, da, temele sunt întotdeauna la alegerea tinerilor, pentru că ei au fost cei care au venit în ultima etapă cu ideile și cu soluțiile pentru problemele respective.

Varianta audio a interviului: