#StareaEducației: (INTERVIU) Fabiola Hosu, vicepreședinte al Coaliției pentru Educație: ”Aprobarea planurilor cadru pentru liceu NU este pasul curajos de la care am pornit, ce permitea o zonă de autonomie mult mai mare atât pentru școli, pentru a-și personaliza oferta, cât și pentru elevi pentru a-și alege traseul.”

Publicat de Andreea Drilea, 27 iunie 2025, 06:29 / actualizat: 27 iunie 2025, 8:13

Planurile cadru pentru învățământul liceal au fost aprobate de ministrul Educației, Daniel David, iar acestea se vor aplica progresiv de la copiii care vor începe liceul în toamna anului viitor, astfel încât, din anul școlar 2029-2030, elevii din toți anii de liceu să învețe după noile documente. Planurile cadru stabilesc disciplinele obligatorii și pe cele opționale care vor fi studiate de elevi în funcție de filieră și profil.

Potrivit Ministerului Educației, în clasele a IX și a X-a se va pune accent pe acomodare și pe sprijinirea unei tranziții echilibrate de la gimnaziu la liceu. Vor fi permise ajustări, inclusiv schimbări de parcurs și se va introduce treptat specializarea, care devine semnificativă în clasele a XI-a și a XII-a.

În urmă cu patru luni, proiectul de planuri cadru lansat în dezbatere publică propunea ca elevii din clasele a XI-lea și a XII-a să beneficieze de o libertate semnificativă în alegerea disciplinelor. Aproape o treime din orar putea fi configurat după propriile interese. În același timp, unele materii precum Istoria și Geografia ar fi urmat să piardă din orele obligatorii, aspect care a stârnit controverse și discuții în spațiul public.

Ca urmare, specialiștii Ministerului Educației au propus două variante de plan cadru din care școlile pot alege. Astfel avem varianta standard, în care diferențele față de ce exista până în prezent sunt nesemnificative, și varianta alternativă, care încurajează o descentralizare mai accentuată și o personalizare crescută a educației, adaptată la nevoile fiecarei unități școlare și ale elevilor ce ar urma să fie pilotată în unele instituții de învățământ.

Colega noastră, Andreea Daraban, a discutat despre schimbările aduse de noile planuri cadru pentru liceu cu doamna Fabiola Hosu, vicepreședinte al Coaliției pentru Educație.

Andreea Daraban: Coaliția pentru Educație consideră că publicarea acestor planuri cadru reprezintă un pas important înainte și un punct de plecare clar pentru reforma curriculară după o lungă perioadă de ambiguitate. Cu toate acestea, organizația consideră că versiunea finală este mai puțin curajoasă decât propunerea inițială și decât așteptările exprimate de o parte semnificativă a societății civile. Cum motivați aceste afirmații?

Fabiola Hosu: Am avut la începutul acestui proces o amplă zonă de consultare publică și ani de stagnare curriculară, adică de vreo 25 de ani încoace învățământul liceal a funcționat pe o arhitectură curriculară învechită. Stagnând procesul acesta, primul pas nu-l vedeam foarte aproape. Am avut o versiune sau o încercare de planuri cadru, dacă mi-aduc bine aminte cu doamna Anisie, după aceea una cu domnul Câmpeanu, doamna Ligia Deca nici ea nu a finalizat procesul de elaborare a planului cadru pentru liceu și acum salutăm, în sfârșit, acest progres zicem noi, pentru că primul pas către această reformă curriculară a fost făcut. Nu, pasul nu este curajos. Nu este pasul curajos de la care am pornit, care permitea o zonă de autonomie mult mai mare și o autonomie dată nu numai școlilor de a-și personaliza oferta, dar și elevilor. Noi consideram că exercițiul acesta, de a lăsa elevii să aleagă, era unul important, mai ales într-un context socio-politic care arăta cât de important este să alegi cu discernământ, din toate punctele de vedere, iar exercițiul acesta al alegerii unui traseu, era unul important. Noi, la Coaliția pentru Educație, susținem zona asta de descentralizare și de opționalitate relevantă și accesibilă tuturor,  în ceea ce se numește CDOȘ. (Curriculum la alegerea elevului din oferta școlii). Ori, CDOȘ-ul în variantă actuală este vizibil redus. Acolo vedeam noi teme precum democrație și cetățenie, dezvoltare durabilă, etică digitală, consiliere în carieră, zonă de valori personale, interese, pasiuni dezvoltate. Pentru că ni se părea că flexibilitatea curriculară poate să aducă oferta școlii în zona de relevanță pentru viața reală și pentru interesele elevului.

Andreea Daraban: Există cele două propuneri de planuri cadru, cel standard, în care CDOȘ-ul nu este foarte dezvoltat, dar mai există și varianta mai curajoasă, cea freestyle. Unele școli vor putea pilota această a doua variantă și  vor putea personaliza, așa cum spuneți dumneavoastră, orarul, vor putea personaliza felul în care se va preda.

Fabiola Hosu: În planul cadrul propus spre pilotare există un număr total de ore obligatorii, alocate disciplinelor din trunchiul comun care trebuie să fie prin lege la fel, la toate specializările și să asigură competențele de bază pentru Bacalaureat. Ulterior, din această propunere spre pilotare dispare Curiculumul de Specialitate și este prezent numai CDOȘ-ul, care poate fi tot personalizat. Școala poate să propună, pe lângă trunchiul comun, ce ofertă curriculară e mai relevantă pentru ea și pentru comunitatea locală. Inclusiv să facă parteneriate cu agenți economici, să se gândească ce fel de elev vrea să scoată din școală și să-și personalizeze oferta în funcție de acest profil.

Andreea Daraban: Este stabilit cum se va face această pilotare? Credeți că vor exista multe școli care să adopte această variantă?

Fabiola Hosu: Nu știu dacă vor exista foarte multe școli, dar din declarațiile, așa cum le-am urmărit eu, am văzut că domnul ministru vorbește despre o pilotare strategică, însă pe ordinul de ministru scrie pilotare sistemică a planului cadru. Dacă ne uităm la alte țări, pilotare sistemică a însemnat, inclusiv, alegerea unui eșantion de școli care să piloteze diferite propuneri ale unei comisii de validare din care fac parte experți. Sugeram eu, care ar putea să fie, cum spune în englezul, niște accountability partners, niște parteneri de responsabilitate ai școlilor în a pilota într-un cadru prestabilit, inclusiv bugetar, diferite planuri cadru în funcție de nevoile lor și de profilul de copil pe care vor să-l scoată din școală. Avem un profil al absolventului, însă dincolo de profilul absolventului, pentru că întotdeauna când oferim sau când gândim o ofertă educațională, pornim cu gândul la final. Ce competențe vreau eu să exersez pentru a ajunge la acel final, la profilul absolventului și la profilul pe care mi-l doresc să iasă din școală. Toate experiențele de învățare pe care eu mi le propun în școală, la nivel curricular, în cadrul disciplinelor sau al planului cadru sau nu, pentru că există și alte experiențe de învățare, ar trebui să aibă acest punct convergent de aptitudini și competențe ale elevului, ale absolventului școlii respective. Putem să ne ducem cu conversația, în sfârșit, spre o zonă de identitate, dar și de autonomie, pentru că de fapt este o invitație la, hai să ne gândim cum vrem să arate absolvenții noștri și să fie școala noastră cunoscută pe piață.

”Cred că a fost o zonă de constrângeri destul de mare în elaborarea planurilor cadru pentru liceu, iar în background, parte din conversație sunt normele profesorilor.”

Andreea Daraban: Planurile cadru standard au avut în centru elevul, în opinia dumneavoastră? Au avut în centru profilul absolventului?

Fabiola Hosu: Așa s-a pornit în proces, cu copilul în centru, însă cred că a fost o zonă de constrângeri destul de mare și de ce să nu spunem, totdeauna în background, parte din conversație sunt normele profesorilor. Ori, într-un cadru în care nu poți să te atingi de normele profesorilor, câtă inovare curriculară ai putea să faci? Probabil numai la nivelul programelor școlare.

”Marele câștig al planurilor cadru, varianta standard, este faptul că specializarea devine relevantă și se accentuează consilierea pentru carieră.”

Andreea Daraban: Care este câștigul acestor noi planuri cadru standard pentru liceu?

Fabiola Hosu: Marele câștig este zona de curriculum de specialitate, pentru că acel curriculum are un ”exit” înspre carieră, iar consilierea pentru carieră trebuie să fie partea importantă a conversației. Adică eu ar trebui să mă gândesc serios, dacă vreau să mă fac medic, să mă asigur că sunt la specializarea potrivită. Specializarea devine în sfârșit relevantă. Până acum, cred că nu exista conversația către ce aș putea să ies. De pe toate zonele de specializare puteam să am orice ”exit”. Puteam foarte bine să fiu la matematică-informatică și să am un ”exit” în artă sau la arhitectură. Puteam să fiu la științe sociale și să am un ”exit” înspre informatică. Ori în acest cadru, existența specializării nu mai era relevantă.

Andreea Daraban: Așadar, se accentuează profilul și specializarea în ultimele clase de liceu, potrivit noilor planuri cadru standard.

Fabiola Hosu: Da. Și mai ales se accentueaza un lucru foarte important, consilierea pentru carieră.

Andreea Daraban: Cum se va face acest lucru?

Fabiola Hosu: Există, cred, niște fonduri europene pe care Ministerul le-a atras și un plan de a pregăti niște mii de consilieri, printre care și consilieri pentru carieră. Nu știu dacă se va face exclusiv printr-o baterie de psihologi sau printr-o anumită specializare. De exemplu, într-un sistem internațional, oricare profesor poate să fie pregătit să fie acel consilier pentru carieră.

Andreea Daraban: Profesorii de Limba Română contestă aceste planuri cadru standard, spunând că disciplinei i-au fost tăiate ore din trunchiul comun. De asemenea, elevii sunt nemulțumiți, așa cum accentuați și dumneavoastră, deoarece ponderea orelor alocate curriculumului la decizia elevului din oferta școlii este redusă față de prima variantă propusă de planuri cadru.

Fabiola Hosu: Cumva toată lumea are dreptate, dar nu toată lumea poate să fie acomodată în acest plan cadru. Și profesorii de Franceză au dreptate când vorbesc despre a doua limbă străină și profesorii de română au dreptate, însă dacă faci relevantă specializarea, asta înseamnă că numărul de ore mai mare, dacă vă uitați, numărul de ore a rămas cam același, numai că orele s-au dus pe specializare, adică acolo unde mă specializez eu să am un exit înspre anumite joburi. Orele de limbi moderne și de limba și literatura română s-au accentuat acolo unde specializarea a devenit mai relevantă.

Andreea Daraban: Adică la Filologie sau Știinţe sociale.

Fabiola Hosu: Exact, pentru că, aşa cum era definit prin lege, trunchiul comun s-a redefinit numai pentru acoperirea competenţelor de bază în vederea accesului la BAC și orice ore extra urmau să definească o zonă de specializare.

             ”După planurile cadru, va veni greul din punctul meu de vedere, și anume programele școlare.”

Andreea Daraban: Care sunt pașii după adoptarea acestor planuri cadru? E un pas în reformă, dar nu suficient.

Fabiola Hosu: După planurile cadru, va veni greul din punctul meu de vedere și anume programele școlare. Cred că miza nu este atât de mare în alocarea acestui buget orar din cadrul planului cadru, ci să ne uităm cu foarte mare atenție la programele școlare pentru că ele sunt adevărata măsură a calității reformei sau ele vor fi testul acela de coerență sistemică și de angajament pentru toată lumea. Este un context socio-politic greu, însă contextul ăsta socio-politic poate să influențeze partea de planuri cadru. Nu are de ce să influențeze elaborarea programelor sau modul în care ne gândim la metode de predare, modul în care sunt construite experiențele de învățare într-o școală, pentru ca elevul să aibă parte de o educație relevantă.

Andreea Daraban: Coaliția pentru Educație se va implica în elaborarea acestor noi programe școlare?

Fabiola Hosu: Coalița pentru Educație și-a manifestat disponibilitatea de a participa, însă este decizia CNPEE-ului (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație) și a Ministerului cine vor fi acei experți care vor face parte din grupurile de lucru de elaborare a programelor școlare. Orice tergiversare a procesului și neurmărire a pașilor esențiali pentru reformă se va duce în accelerarea ultimului pas. Și ultimul pas este pregătirea profesională, formarea profesorilor. Și dacă accelerăm acel pas, riscăm ca reforma să nu aibă impactul dorit. Pentru că ne uităm că, datorită contextului, cumva timeline-ul pe care l-a avut procesul planurilor cadru a fost tergiversat sau accelerat în funcție de niște puncte de reper din context. De asta ar fi important să acordăm atenție fiecărui pas de acum înainte, ca să fie făcut așa cum trebuie și să ne asigurăm că toată zona de schimbare ajunge în clasă.

Andreea Daraban: Inclusiv manualele sunt foarte importante, conținuturile acestor manuale care trebuie corelate cu programele școlare.

Fabiola Hosu: Absolut. Dincolo de corelarea cu aceste conținuțuri, pe care domnul ministru le vrea mult mai aerisite decât sunt acum, dacă ar fi să ne uităm la programul de guvernare, dânsul a menționat acolo și zonele de platforme de e-learning și instrumente interactive, deci nu va mai fi sau cel puțin nu se dorește zona aceea de predare a unor conținuturi prin intermediul manualelor, dacă am citit eu corect declarațiile.  

” E important ca noul Bacalaureat să se desprindă de zona de dresaj în învățarea conținuturilor.”

Andreea Daraban: Cei care intră în clasa a IX-a în toamna anului 2026 vor fi și primii care vor susține noul Bacalaureat în 2030. Cum ar trebui să arate acest examen?

Fabiola Hosu: Acest examen ar trebuit să fie unul mai relevant pentru ei și să fie regândit din punct de vedere al lucrurilor pe care le testăm. Ce mi se pare mie important este să desprindem Bacalaureatul, noul BAC,  de zona asta de dresaj în învățarea conținuturilor. În momentul de față predăm pentru test, învățăm pentru test. Cred că dacă am testa zona de competențe și am desprinde, treptat, Bacalaureatul de testarea unor cunoștințe și l-am îndrepta spre testarea unor competențe, atunci n-am mai avea conversația pe care o avem acum în spațiul public, ” Sunt foarte puțini copii cu 10 la BAC”. Este o zonă de ierarhizare și de presiune pe care o punem și pe sistem și pe familii și, în special, pe copii, prin aceste două examene cu miză mare, Evaluarea Națională și Bacalaureat. OECD-ul ne-a făcut recomandări clare de eliminare a acestor testări, cu miză mare, pentru că nu mai are loc învățare în preajma acestor teste. Toți copiii și toți profesorii se pregătesc pentru test. Adică este ca și cum i-am extrage din sistem și l-am spune ”Ok, hai să vedem ce avem de învățat pentru BAC, ce avem de predat pentru Evaluarea Națională și numai asta facem”. Noi n-ar trebui să suspendăm învăţarea.

Varianta audio a interviului: 

Fabiola Hosu este Fondatoare și CEO al ”Questfield International College” și vicepreședinta Federației Coaliția pentru Educație. Cu peste 20 de ani de experiență în educație, Fabiola este un lider vizionar în domeniu, promovând o abordare holistică a învățării. Ea crede în puterea comunităților școlare de a sprijini copiii în dezvoltarea lor holistică și în importanța creării unor medii de învățare care să fie centrate pe nevoile și potențialul unic al fiecărui elev.