#StareaEducației: (INTERVIU) Ana-Elena Ungureanu, profesoară de matematică, inițiatoarea platformei educaționale ASQ.ro: ”Modul în care este organizată Evaluarea Națională la clasa a VIII-a contribuie la analfabetismul numeric, pentru că se bazează pe șabloane. Elevii ar trebui să-și poată alege materiile de examen în funcție de ce își doresc să facă mai departe.”
Publicat de Andreea Drilea, 8 august 2025, 09:02
Ana-Elena Ungureanu este creatoarea platformei educaționale ASQ.ro. Este vorba despre o aplicație digitală prin care elevii pot exersa și primi feedback personalizat în timp real. Această platformă a fost concepută potrivit inițiatorilor cu scopul de a reduce frica de greșeală și de a oferi profesorilor un instrument de evaluare inteligentă și diferențiată.
Ana-Elena Ungureanu i-a vorbit colegei noastre, Andreea Daraban, despre platforma educațională, care a ajuns să fie folosită de mii de școli din România, dar și despre problemele sistemice cu care se confruntă cadrele didactice.
Andreea Daraban: Cum i-ați făcut pe copii să iubească matematica?
Ana-Elena Ungureanu: Nu știu dacă chiar aș putea spune că iubesc matematica, dar cu siguranță li se pare abordabilă și descoperă că pot. Cum am făcut lucrul ăsta? Cu foarte mare atenție la fiecare dintre copii, pentru că fiecare este diferit, fiecare are anumite nevoi. Copiii au nevoie de încurajare și în felul acesta reușim să ajungem la fiecare copil.
Andreea Daraban: Așadar, nu mai sunt speriați de matematică? Nu li se pare așa greu?
Ana-Elena Ungureanu: Eu așa sper, pentru că îi văd cum lucrează, cum întreabă, cum colaborează și asta nu denotă absolut deloc frică, ci doar că pot.
” Cea mai mare bucurie e când un copil ia 10 pentru prima dată și spune: ‘Wow, pot și eu!’”
Andreea Daraban: Ideea creării platformei educaționale ASQ, cum a apărut? Sunt deja șase ani de când funcționează.
Ana-Elena Ungureanu: Ideea a apărut în momentul în care am început să predau în învățământ. Eu am făcut o pauză, cu toate că mi-am dorit să fiu profesor de matematică încă de când eram în clasa a doua. După ce am terminat facultatea, am încercat diferite meserii. În cele din urmă m-am întors în învățământ, este locul în care mă regăsesc cu adevărat. Am 11 ani de când sunt profesoară. După primul an, în care eram cumva debusolată și aveam niște așteptări de la mine, de la copii, mi-am dat seama că nu pot să predau în modul clasic, și, discutând cu soțul meu, pentru că datorită lui există platforma, el a creat-o, fiind IT-ist, eu am venit doar cu ideea, cu input-ul și cu feedback-ul, îi spuneam că trebuie să facem ceva, pentru că vedeam că elevii nu răspund, că nu se implică toți, erau copii care nu aveau curaj. Am căutat diferite soluții în străinătate, pentru că acolo erau, în momentul respectiv, mai dezvoltați pe partea asta de digitalizare în învățământ, dar nu se plia nimic pe ceea ce voiam eu. Și după trei ani de muncă de convingere, soțul meu a început să lucreze la platforma aceasta. Am avut în acest timp și feedback de la copii. Și cea mai mare bucurie, și uite că mi se face așa ”pielea de găină”, este că de fiecare dată când iau o generație nouă, cei mai impresionați sunt cei care descoperă că pot să ia 10 pentru prima dată la matematică. Nu contează dacă le pun sau nu nota în catalog, pentru că platforma așa e concepută, să ofere feedback printr-o notă la final. Și în momentul în care iau 10, copiii spun: ”wow, am luat și eu 10, pot să iau și eu 10”. Și asta contează foarte mult. Astfel am prins și noi curaj și am dezvoltat în continuare aplicația.
Andreea Daraban: Cum funcționează practic această platformă? Este dedicată atât elevilor cât și profesorilor, dar o pot utiliza inclusiv părinții?
Ana-Elena Ungureanu: Da, părinții pot urmări progresul copiilor și pot vedea dacă primesc copiii teme pe această platformă. Ea funcționează în mare parte ca un fel de culegere interactivă. Dar mai mult decât atât, putem oferi teme, putem oferi exerciții exact pe nivelul fiecărui copil. Platforma are și foarte multe materiale. Acum depinde, ea poate fi folosită la orice materie, orice profesor poate să vină să pună conținut, dacă nu găsește potrivit conținutul pe care îl avem noi deja. Am început, într-adevăr, să pun eu conținut, dar sunt și foarte mulți profesori care au pus ulterior. Unii dintre profesori aleg să fie conținutul vizibil doar pentru ei, unii profesori aleg să fie conținutul vizibil pentru toată lumea și nu-i așa un fel de ”ce-i al meu și nu vreau să-l dau mai departe”, dar am întâlnit colegi care își doresc să folosească exercițiile din manual, iar acestea fiind cu drepturi de autor, preferă să nu intre în conflict. Copiii primesc exerciții, ei trebuie să le resolve. De exemplu, la matematică, la început, când preiau clase, până se obișnuiesc părinții cu modul ăsta de lucru, intreabă dacă ”nu ar fi mai bine să lucreze pe foaie”, dar ideea este că ei primesc exercițiile, trebuie să le rezolve complet pe pe caiet sau pe ce au ei, pentru că nu ar avea cum altfel să le facă și în aplicație pun doar un răspuns. Iar la final, ei verifică dacă răspunsul este bun sau nu. Ei văd unde au greșit, se pot întoarce, pot cere feedback cu ajutorul inteligenței artificiale, pot cere sfaturi, respectiv câțiva pași, pe care să îi folosească în rezolvare.
Andreea Daraban: Adică au acces la inteligența artificială de pe aplicație?
Ana-Elena Ungureanu: Da, pot să ceară un indiciu, nu li se dă răspunsul direct, dar le dă o idee, dacă ei au nevoie și verifică. Și asta îi ajută să lucreze conștient pe ceea ce au de făcut, focusat pe ce anume au de verificat, dacă este bine sau nu, le oferă spațiu individual. Pentru că ei văd dacă au greșit, bineînțeles că văd și eu, dar nu vede o clasă întreagă. Și dacă după doi ani de muncă, pe ei nu îi mai interesează dacă vede o clasă întreagă pentru că încep să se cunoască între ei, la început, însă, îi ajută să vadă că au greșit, se pot întoarce, pot cere feedback de la mine sau de la un coleg, iar lecția continua. Evident că nu fac toate lecțiile astfel, pentru că sunt unele la care trebuie lucrat în manieră clasică. Am copii care nu lucrează pe platformă și preferă să lucreze la tablă, adică ies câte 2-3 copii la tablă, lucrează, se duc în bancă, iese altcineva. În momentul în care ei lucrează, deoarece foarte mulți pot lucra individual și doar cer feedback, cam de 80% dintre elevi într-o clasă fac asta, atunci eu pot să mă focusez pe ceilalți 20%, care au nevoie poate de mai mult ajutor, de mai multă încurajare și astfel fiecare dintre ei ajung să creadă că pot.
Andreea Daraban: Ceea ce este foarte important atunci când înveți pentru orice disciplină. Spuneați că sunt și lecții video, așadar există și posibilitatea de a preda folosind această aplicație?
Ana-Elena Ungureanu: Lecția video poate fi de pe internet sau poate fi făcută chiar de către profesor. El poate pune o lecție video, poate pune partea de exerciții, în care elevul trebuie să exerseze, apoi este partea de testare în care elevul testează dacă a înțeles anumite cunoștințe, pentru că ele sunt gândite, așa cumva, legate și mai este și partea de documente în care vrei să pui o schiță a lecției.
”Platforma îmi arată cine a lucrat, cine are dificultăți, dacă e nevoie să intervin. Pot să mă concentrez pe cei care au nevoie de mai mult ajutor. Asta înseamnă progres.”
Andreea Daraban: Și dumneavoastră, la ore, aveți dispozitivele necesare pentru a le oferi tuturor copiilor posibilitatea să aibă acces la o tablet, de exemplu?
Ana-Elena Ungureanu: La noi la școală, spre bucuria noastră, avem toate dotările necesare. Dar, eu cred că în momentul acesta sunt foarte multe școli în care elevii beneficiază de partea de digitalizare. Au fost proiecte PNRR în care multe școli s-au dotat și dacă acum șase ani nu toți copiii aveau telefon, în momentul ăsta chiar cred că toți au telefon și n-ar mai fi o problemă partea asta.
Andreea Daraban: Așadar, copiii primesc teme pe această aplicație și le rezolvă acasă pe propriile dispozitive?
Ana-Elena Ungureanu: La Matematică, da, primesc teme. Este ușor pentru profesori să urmărească dacă ei au rezolvat exercițiile. De exemplu și în clasă, în momentul în care eu le dau să lucreze anumite exerciții, anumite teste, pot să văd exact dacă ei au intrat pe testul respectiv, dacă sunt pe altceva. Adică îmi apare un beculeț verde care îmi spune că elevul lucrează la un anumit exercițiu. Când termină, îmi apare ce a greșit. De asemenea, eu pot să văd când reface de două, de trei ori și atunci îl întreb: ”ai nevoie de ajutor?” și el zice ”da”.
Andreea Daraban: Așadar copiii nu prea vin cu temele nefăcute?
Ana-Elena Ungureanu: Da, exact, și părinții văd dacă elevii și-au făcut temele sau nu. Cumva este o legătură între elev, profesor și părinți.
Andreea Daraban: Aplicația este utilizată de mai multe școli din România, aveți o cifră?
Ana-Elena Ungureanu: Este utilizată de mii de școli din România, dar sute de școli o folosesc zilnic, în perioada anului școlar, nu în timpul vacanței. Este o aplicație gratuită.
„Digitalizarea trebuie înțeleasă corect. Poate veni în sprijinul nostru, dar nu poate înlocui interacțiunea directă.”
Andreea Daraban: Sunteți una dintre primele profesoare implicate activ în programul Digitaliada, integrând tehnologia în procesul de predare. Cât de important este acest aspect în zilele noastre?
Ana-Elena Ungureanu: Digitalizarea școlilor trebuie înțeleasă corect, pentru că poate veni în sprijinul nostrum, dacă știm să căutăm ce avem nevoie. Trebuie să existe un echilibru între digital și ceea ce înseamnă analog. Nu putem să ne ascundem de faptul că folosim în fiecare zi partea digitală și trebuie să-i ajutăm pe copii să înțeleagă cum se folosește correct. Și ca să-i ajutăm pe copii, trebuie să înțelegem noi. Nici platforma mea, nici oricare altă platformă sau mod de colaborare cu elevii sau cu părinții, n-ar putea să înlocuiască interacțiunea umană și îmi este absolut imposibil să cred lucrul ăsta, dar putem fi mentori și putem fi lângă copii, lângă părinți și chiar lângă profesori să înțeleagă exact. N-ar trebui să spunem că nu se poate digital sau se poate doar digital și nu se poate altfel. Trebuie să există un echilibru între tot ceea ce ne oferă, până la urmă, zilele noastre.
”Pregătim copiii pentru anumite șabloane pe care trebuie să le rezolve la Evaluarea Națională. Copiii ar trebui să aibă posibilitatea să-și aleagă disciplinele în funcție de profilul pe care fiecare își doreștie să-l urmeze mai departe.”
Andreea Daraban: Peste o treime dintre elevii români sunt analfabeți numeric, arată rezultatele primului raport național privind alfabetizarea numerică din România, realizat de Asociația pentru Valori în Educație și BRIO. Testarea s-a făcut pe aproape 10.000 de elevi de la clasa I până la clasa XII-a, din 600 de școli, în perioada octombrie-decembrie 2024. 16% dintre copiii evaluați la matematică întâmpină dificultăți semnificative. Analfabetismul numeric crește constant de la 25% la clasele primare la 36% la gimnaziu și apoi 46% la clasele de liceu. Cum poate fi rezolvată această problemă majoră cu care ne confruntăm?
Ana-Elena Ungureanu: Cred că o problemă este și faptul că pregătim copiii pentru anumite șabloane pe care trebuie să le rezolve la Evaluarea Națională. Dacă la clasa a VI-a, Evaluarea Națională îmbină biologia, fizica, matematica, la clasa a VIII-a sunt totuși niște șabloane de exerciții, pe care inclusiv eu încerc să le transmit tuturor copiilor, pentru că, până la urmă ei, trebuie să ia o notă mare la acest examen și în felul acesta este valorizată și munca lor de până atunci. Cred că acesta ar trebui să fie primul pas, să se schimbe modul în care se evaluează copiii la clasa a VIII-a.
Andreea Daraban: Raportul de evaluare PISA 2022 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arată că doar 1 din 5 elevi români în vârstă de 15 ani spune că poate interpreta soluții matematice în contextul unor situații de viață reală. Sunt noțiunile predate în școală prea abstracte, programa poate ar trebui adaptată? Cum se explică astfel de situații? Iată, ați dat un exemplu cu examenul de Evaluare Națională la clasa a VIII-a.
Ana-Elena Ungureanu: Cred că și pe programă actuală se pot face lucrurile să fie pe înțelesul copiilor. Dar este scurt timpul ca să facem asta. Adică într-o clasă de acum, nu știu, 30-32 de copii, cât vor fi, ca profesor vrei să-i ajuți pe fiecare să simtă că progresează. Asta înseamnă timp din fiecare oră și chiar dacă la matematică sunt 4 ore pe săptămână, cumva este puțin ca să faci și partea integrată, să faci o lecție și cu elemente de chimie, de exemplu. Bineînțeles că se poate, dar sunt rare momentele în care le faci și ei au nevoie de cât mai mult.
Andreea Daraban: Aveți o viziune proprie legată de Evaluare Națională la clasa a VIII-a? Cum credeți că ar trebui să se facă trecerea la liceu? Care ar fi varianta optimă?
Ana-Elena Ungureanu: Copiii nu ar trebui evaluați doar la matematică și la română. Sunt mulți copii care poate au afinitate către Arte. Ar trebui măcar să le oferim posibilitatea asta, să își testeze cunoștințele dacă vor să meargă mai departe, nu știu, la un liceu de profil artistic.
Andreea Daraban: Adică să aibă posibilitatea să-și aleagă ei disciplinele la care să fie evaluați?
Ana-Elena Ungureanu: Să aibă posibilitatea să-și aleagă disciplinele în funcție de profilul pe care fiecare își doreștie să-l urmeze mai departe. Cred că asta ar fi ca o atenție spre ceea ce își doresc ei și spre nevoile lor personale. Eu am copii foarte buni, dar nu neapărat la matematică. Sau am copii care cu siguranță vor face o meserie și vor fi foarte buni în meseria respectivă și nu au nevoie neapărat de matematică la nivelul la care se cere. Și cumva pentru ei este un pas în spate. În momentul în care un astfel de copil vede, de exemplu, că alți 10 colegi au luat peste 9,50, iar el a luat 7, acest lucru poate fi un pas în spate pentru el. Nota respectivă nu spune nimic despre ceea ce vrea să facă acel copil mai departe sau chiar dacă nu știe ce vrea să facă, tot nu spune nimic. Pentru că fiecare dintre copii poate să-și aleagă un drum și să fie foarte bun pe drumul pe care și l-a ales, indiferent de notele pe care le ia. Și cumva societatea le pune un fel de etichetă, pentru că după Evaluarea Națională, toată lumea întreabă ”cât ai luat, cât ai luat?”
”Liceul din Valea Lupului este o școală foarte mare, cu 2000 de copii, dar există și posibilitatea să nu putem face toate catedrele, la toți colegii. Poate că unele măsuri sunt bune, dar sigur nu pentru anul acesta școlar.”
Andreea Daraban: Se vorbește, zilele acestea, în contextul creșterii normei didactice, despre posibilitatea ca un profesor să predea și alte discipline din aria curriculară decât pe cea pentru care s-a titularizat. Cum vedeți această măsură?
Ana-Elena Ungureanu: Îmi este absolut imposibil să înțeleg lucrul ăsta. Mă gândesc la mine. Am terminat Matematică, Matematică pură, nici măcar Matematică-Informatică n-am vrut, pentru că asta mi-am droit să fac. Cum ar fi să predau chimie? Înțeleg că asta ar putea fi o portiță în momentul în care nu sunt ore în altă parte, dar cred că trebuia gândită foarte bine o astfel de măsură și nu așa ad-hoc. Poate sunt lucruri bune din ceea ce se întâmplă acum, dar sigur nu pentru anul acesta școlar. Și inclusiv partea cu normele, partea cu toate modificările care sunt acum, trebuiau lăsate pentru anul școlar următor, ca oamenii să-și găsească soluții sau directorii să poată să scoată orele în funcție de chiar câte rămân. Adică noi am scos acum în februarie, cred că a fost etapa, și ne-am făcut un plan, știam exact de câte ore avem nevoie, am scos posturi pentru titularizare. În momentul ăsta nu e chiar așa, adică avem nevoie de orele alea înapoi. E complicat, lucrul ăsta trebuia gândit de pe un an pe altul.
Andreea Daraban: Sunteți și director adjunct la Liceul ”Profesor Mihai Dumitriu” din Valea Lupului. Noile măsuri introduse, afectează, în mod special, școala dumneavoastră, aveți oameni care vor rămâne fără post?
Ana-Elena Ungureanu: Există și posibilitatea asta, cu toate că noi suntem o școală foarte mare, cu 2000 de copii, dar există și posibilitatea să nu putem face toate catedrele, la toți colegii. Sunt puține, dar e suficient să fie unul singur, pentru că este un coleg de-al nostru care este foarte implicat și acum ar trebui să-i spunem că nu știm sigur dacă putem să-i facem norma, catedra. Adică până la urmă și la matematică, suntem, cinci colegi în total, dar în loc de 18 ore vom avea 20, asta înseamnă că poate cine se află pe suplinire nu reușește să-și primească norma. Partea de suplinire nu este ca și cum colegul respectiv nu este pregătit sau un suplinitor nu este pregătit. El este foarte pregătit, adică a fost la titularizare, n-a prins post, iar situațiile sunt diferite și e păcat, e păcat. Și cu bursele elevilor la fel. Poate e ok așa, dar elevii trebuie pregătiți. Adică ai stabilit un mod de acordare, elevii au muncit ca să ia medie peste 9,50. E pragul pe care l-ai pus. Și ei, în momentul în care s-a făcut premierea, știau că, uite, anul următor primesc bursă. Acum nu, nu mai primesc decît 15 la sută din clasă. Nu e corect așa, copilul trebuie să se pregătească, pentru că apare frustrare și cu frustrarea asta noi trebuie să lucrăm și cu copiii și cu profesorii și cu părinții pe tot parcursul anului școlar. Nu ajută la progres.
Andreea Daraban: În ceea ce privește ideea aceasta cu mărirea numărului de copii în clasă, care credeți că este scopul unei astfel de decizii?
Ana-Elena Ungureanu: Prefer să nu comentez, chiar nu înțeleg. Era bine așa cum se stabilise. Mi se părea așa că parcă se normalizează partea asta. Și chiar m-am bucurat. La începutul anului acesta școlar, ni s-a solicitat să nu depășim numărul de copii, adică dacă la o clasă era mai mult cu un copil, trebuia să trimitem o justificare la Minister inclusiv, în care să spunem de ce avem în clasa respectivă cu un copil mai mult. Și acum, la sfârșitul anului școlar, aflăm că putem să avem mai mulți. Lucrurile astea sunt complicat de gestionat, pentru ca lumea să fie mulțumită. Pentru că până la urmă este o meserie pe care ți-o alegi, dar este o meserie în care trebuie să simți că ești ascultat și nu mi se pare că se întâmplă lucrul ăsta acum.
Varianta audio a interviului:
Ana‐Elena Ungureanu este profesor de matematică și director adjunct la Liceul „Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului, din județul Iași. Predă matematica la clasele de gimnaziu și liceu și, în calitate de director adjunct sprijină dezvoltarea unei școli cu aproape 2000 de elevi, centrată pe nevoile reale ale acestora. Are 10 ani de experiență în învățământ și nu s-a regăsit niciodată în stilul clasic de predare. Așa a apărut platforma ASQ.ro, care le oferă copiilor posibilitatea să învețe în ritmul propriu și să se autoevalueze. Ca mamă a patru copii care învață în școala în care predă, trăiește zilnic provocările și bucuriile educației.
