#StareaEducației (INTERVIU) Performanță istorică pentru dezbaterile școlare românești. Alexia Teodoru, elevă la Colegiul ”Garabet Ibrăileanu” din Iași, în top 10 vorbitori ai competiției: ” Trăim într-o societate tot mai polarizată. Dezbaterile ne învață să nu fim neapărat de acord, dar să știm să argumentăm, să ascultăm și să dialogăm.”

Publicat de andreeadaraban, 2 februarie 2026, 11:56

Dezbaterile școlare din România au atins, luna aceasta, un nou vârf de performanță internațională. La Campionatele Euroasiatice de Dezbateri pentru Elevi, desfășurate la Istanbul, echipa națională a României a obținut un rezultat istoric: ocuparea integrală a podiumului în competiția pe echipe și câștigarea aurului la secțiunea individuală. Competiția a reunit 72 de echipe din 14 țări, confirmând nivelul ridicat și miza internațională a evenimentului.

Printre membrii lotului național s-a numărat și Alexia Teodoru, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu” din Iași, care s-a remarcat printr-un parcurs impecabil, clasându-se în top 10 vorbitori ai competiției. Alături de ea, profesoara Cristina Chiprian, coordonatoarea Clubului de Dezbateri „Garabet Debate”, a vorbit, în emisiunea Starea Educației,  despre munca din spatele acestor rezultate și despre rolul educativ al dezbaterilor.

Pentru Alexia Teodoru, participarea la Campionatele Euroasiatice reprezintă mai mult decât o reușită personală. ”Sunt rezultate istorice, pe care România nu le-a mai avut până acum la competiții internaționale. Ele arată clar că nivelul dezbaterilor românești a crescut și că există un potențial enorm”, spune eleva.

Selecția în lotul național nu a fost una ușoară. Procesul a început cu aplicarea pe bază de CV, urmată de o etapă de selecție live, la București, unde 24 de elevi au trecut prin interviuri și meciuri de dezbateri în echipe alcătuite aleatoriu. Doar zece dintre ei au fost selectați pentru lotul național, care a intrat apoi într-o perioadă intensă de pregătire, desfășurată pe parcursul mai multor luni.

Profesoara Cristina Chiprian subliniază că, dincolo de talentul nativ, dezbaterile presupun un efort susținut și o muncă de echipă constantă. ”Ore întregi și zile întregi de pregătire, rescrierea discursurilor, colaborarea între colegi, toate acestea sunt esențiale. Nimeni nu câștigă singur într-o dezbatere”, explică aceasta.

Într-o echipă de debate, fiecare vorbitor are un rol clar, iar succesul depinde de modul în care membrii se completează reciproc. Deși pot exista orgolii sau emoții, acestea trebuie gestionate pentru binele echipei. „Vorbitorul final este cel care face sinteza, care pune cap la cap toate ideile”, mai afirma profesoara Cristina Chiprian.

Dezbaterile nu ar trebui privite exclusiv ca activități competiționale, au subliniat ambele invitate. Alexia Teodoru atrage atenția asupra rolului educativ al acestora: dezvoltarea gândirii critice, a capacității de argumentare și a dialogului. ”Trăim într-o societate tot mai polarizată. Dezbaterile ne învață să nu fim neapărat de acord, dar să știm să argumentăm, să ascultăm și să dialogăm”, afirmă ea.

În opinia sa, un prim pas pentru extinderea dezbaterilor la nivel național ar fi promovarea opționalelor de dezbateri în școli, dar și utilizarea dezbaterii ca metodă pedagogică la clasă, indiferent de disciplină.

Alexia Teodoru, alături de doamna profesoară Cristina Chiprian, coordonatoarea Clubului de Dezbateri ”Garabet Debate”, au acceptat invitația de a ne dezvălui detalii care țin de pregătirea unor astfel de competiții.

Andreea Daraban: Cum ai descrie în câteva cuvinte experiența de la Campionatele Euroasiatice de Dezbateri? Cât de important este pentru tine acest rezultat pe care l-ai obținut?

Alexia Teodoru: Cred că cel mai simplu mod în care pot să descriu acest lucru este faptul că sunt niște rezultate istorice. Sunt niște rezultate pe care România nu le-a mai avut niciodată la participarea în cadrul unor competiții internaționale, lucru care poate să arate doar faptul că nivelul de dezbateri românești a crescut, că este o practică care este făcută din ce în ce mai mult de către elevi și că este ceva ce ar trebui să fie în atenția noastră pentru că există foarte mult potențial.

Andreea Daraban: Cum ai fost selectată în echipa României la acest campionat?

Alexia Teodoru: De anul acesta fac parte din lotul național la României, iar procesul de selecție este bazat pe mai multe etape. Prima dată este bazat pe aplicarea prin CV. Practic orice copil care face dezbateri sau care nu are experiență poate aplica pentru lotul României. Apoi se face o triere. Anul acesta,   24 de elevi s-au dus la o selecție live, printre care și eu, la București. Acolo am avut mai multe interviuri cu antrenorul principal Laura Drăgoi și cu alții antrenori ai lotului, iar apoi a trebuit să jucăm niște meciuri între noi, în echipe, care au fost trase la sorți aleatoriu. Asta a însemnat că ne-au fost testate abilitățile de dezbateri și am fost puși să ne adaptăm la diferite condiții, la oameni cu care noi nu am mai lucrat și la diferite moțiuni pe care noi nu le-am mai jucat. Apoi au fost aleși 10 oameni care să meargă mai departe în lotul național al României, iar apoi din octombrie până acum am avut o perioadă de pregătire intensă. Aceasta a fost prima competiție fizică la care am mers în format complet cu lotul.

Andreea Daraban: Ai mai participat și la alte competiții, dar au fost online?

Alexia Teodoru:  Da, am mai participat la o competiție în decembrie, o competiție online la ”Avocara Open”. Competițiile online sunt total diferite față de cele fizice, pentru că dezbaterile, în sin,e se întâmplă pe Zoom. Aceasta a fost o competiție fizică și a fost prima dată când am avut acest tip de experiență pentru mulți dintre noi.

Andreea Daraban: Ai mai participat și la alte competiții naționale. Ai obținut și rezultate la olimpiadele naționale?

Alexia Teodoru: Am participat în cei doi ani de dezbateri pe care i-am făcut înainte să intru în lot. Am participat la multe competiții naționale. Cred că printre cele mai notabile sunt Olimpiada Națională de Dezbateri – Tinerii Dezbat, la care în ambii ani am ajuns în fazele eliminatorii ale competiției. În primul meu an, la debutanți, am ajuns în sferturi de finală și am luat locul patru individual. Iar în anul 2025 am participat la secțiunea de avansați și am ajuns până în semifinalele competiției. La individual am luat locul trei, iar coechipierul meu, Tudor Tănase, a luat locul întâi. Pe lângă Olimpiada Națională, sunt și multe alte competiții care nu sunt în sfera celor organizate de către Ministerul Educației și sunt cele organizate de Asociația Română de Dezbateri – ARDOR Acolo, cred că cea mai notabilă este Formul Național de Dezbateri, care este o competiție cu zeci de echipe. Acolo am ajuns până în sferturile de finală și am luat locul șapte la nivelul topului vorbitorilor. Iar alte competiții au mai fost, de exemplu, la Timișoara sau la Cluj, în care, la fel, am ajuns în fazele eliminatorii și am avut topuri individuale.

Andreea Daraban: În ceea ce privește pregătirea pentru acest campionat de la Istanbul, cum s-au desfășurat pregătirile?

Alexia Teodoru: Competiția a fost în limba engleză. Este un stres adăugat, pentru că nu este limba noastră nativă. Ne este mai greu să ne exprimăm. Iar, din punct de vedere al pregătirilor, am avut trei subiecte, trei moțiuni pe care a trebuit să le pregătim de acasă. La acestea am lucrat împreună cu co-echipierii mei și am avut îndrumarea antrenorilor noștri de la lot. Și a fost o perioadă destul de lungă de pregătire. Ne-am pregătit undeva la o lună înainte de competiție. Au fost pregătiri, practic, zilnic, în care stăteam și ne informam despre acele subiecte, ne făceam argumentele și analizam, modul în care putem câștiga acele moțiuni.

Andreea Daraban: Campionatul a avut o secțiune pe echipe și o secțiune individuală. Aceasta din urmă în ce a constat?

Alexia Teodoru: Secțiunea individuală, practic, nu este diferită. Se decide în același timp în care se decid și meciurile. Se decide, practic, pe punctajele pe care le ia fiecare. Pentru că modul în care funcționează dezbaterile și modul în care câștigi o dezbatere este pentru că fiecare discurs, pe care noi îl dăm, este punctat pe o grilă, bazat pe stil, adică modul în care vorbim, cât de frumos ne exprimăm, gestica pe care o avem, conținut, adică calitatea argumentării, să nu facem greșeli logice, de exemplu, și strategie, adică strategia de echipă și punctul de vedere din care  abordăm acea moțiune. Iar fiecare discurs pe care noi îl dăm este punctat. La final, aceste punctaje contează în primul rând pentru clasarea noastră ca și echipă, pentru că diferențierea se face atât pe numărul de victorii pe care le avem, cât și pe numărul de punctaje pe care le avem, iar la nivel individual se face un top al celor mai buni vorbitori, indiferent de echipa în care au fost.

Andreea Daraban: Doamna profesoară, Cristina Chiprian,  ce înseamnă în practică pregătirea pentru o competiție de dezbateri? Cum se pregătesc elevii pentru a deveni buni oratori, dar și pentru a-și antrena această capacitate de argumentare?

Cristina Chiprian: Aș putea spune că multe calități sunt născute, și perseverența, și voința, și ambiția, și așa mai departe. Deci, atunci când luăm un elev în club, mai băgăm de seama și la aceste calități. Ore întregi și zile întregi trebuie să te pregătești, trebuie să compui discursul, să-l refaci, și să faci schimb cu colegul, să colaborezi. Așa cum a spus și Alexia, toate astea se fac în echipă și există un vorbitor unu, un vorbitor doi, un vorbitor trei, fiecare cu rolul lui. Trebuie să se coreleze și de aici rezultă și punctajul despre care spunea ea. Și profesorul stă cu elevul de dimineață până seara, uneori toată vara, că așa s-a întâmplat în istoria clubului nostru.

Andreea Daraban: La competițiile de dezbateri se pune mai mult accentul pe munca individuală sau pe lucrul în echipă?

Cristina Chiprian:  Foarte puțin pe munca individuală, pentru că nu vorbește nimeni singur. Poate se mai remarcă de unul singur în final, dar nu vorbește nimeni singur. Adică ce spune el se rămână doar că a spus el, trebuie să vină următorul care să reia, să evidențieze și așa mai departe, iar cel care dă discursul final, de sinteză, trebuie să le pună cap la cap pe toate.

Andreea Daraban: Cum se construiește o echipă bună de dezbateri? Care sunt elementele esențiale?

Cristina Chiprian: Bineînțeles că trebuie să avem în vedere, mai ales, calitățile individuale, dar pentru a face rolul 1, 2 și 3, trebuie să exersăm mult,  să facem probe.

Andreea Daraban: Și să trecem peste orgolii și să încercăm să ne controlăm emoțiile.

Cristina Chiprian: Da, da, așa este, ați spus bine, însă sunt unii care vor să fie doar vorbitorul 1. Evident, vorbitorul 2 e cel mai tare. Și vorbitorul 3 este foarte important să aibă calitățile lui speciale. Pentru că el trebuie să prindă din zbor toate ideile. Dacă nu au fost rostite, să le completeze, deci el face statuia, în final. Ceilalți fac bucățelele.

Andreea Daraban: Într-o echipă de debate e necesar ca membrii să se completeze cumva când participă într-un astfel de concurs? Adică unul să vorbească foarte frumos, celălalt să aibă o logică mai bună, altul capacitate de sinteză…

Cristina Chiprian: Rolul, da, presupune, în primul rând, una dintre aceste calități, dar toți trebuie să le aibă pe toate pentru ca să iasă un tot.

Andreea Daraban: Alexia, în opinia ta, ce calități trebuie să aibă un bun debater?

Cristina Chiprian: În primul rând, cred că trebuie să vorbim despre lucruri care, cum a spus doamna profesoară, s-ar putea să fie născute. De exemplu, calitatea vorbirii. Sunt unii oameni care, natural, sunt foarte buni la vorbit. În al doilea rând, o gândire critică foarte bună. Acest lucru înseamnă să discerni între o idee care doar sună bine sau o idee care chiar are logică în spate și să poți argumenta de ce o idee nu este bună. De asemenea, cred că trebuie foarte multă perseverență și trebuie să ai foarte multă motivație. Pentru că, pe lângă calitățile pe care poți să le ai înnăscute, ce face diferența dintre un om care poate să facă dezbateri și un om care chiar ajunge la un nivel foarte înalt? Sunt ore nesfârșite de muncă, pentru că ține de foarte multă pregătire în spate și cred că asta este cea mai importantă calitate, să ai acea motivație în tine, pentru că nu este ceva ușor.

Andreea Daraban: Contează și să citești foarte mult, contează documentarea, logica, nu? Trebuie să-ți structurezi argumentarea. Există o tehnică, doamna profesoară?

Cristina Chiprian: Există o tehnică, sigur că da. Există enunțul argumentului, există dezvoltarea lui, exemplificarea și impactul pe care îl am la sfârșit. Toate acestea trebuie să le parcurgi. Sigur că unii nu le parcurg și atunci nu iau punctajele suficiente. Așa cum spunea și Alexia, noi nu vrem ceva. Noi avem tocmai prin faptul că facem. Noi vrem să facem bine.

Andreea Daraban:  Credeți că rezultatele la competițiile internaționale de profil, pe care le-a obținut România de-a lungul ultimilor ani, din ce în ce mai bune, au legătură și cu faptul că în foarte multe școli s-au creat astfel de cluburi de dezbateri?

 Cristina Chiprian: Nu știu exact câte multe cluburi s-au creat sau câte mai merg, pentru că de multe ori sunt abandonate, fie de elevi, fie de profesori. Nu știm exact motivele, dar iarăși mă întorc la dorința de a face, atât la profesori cât și la elevi. De acolo pornește. Și eu cred că drumul ascendent al dezbaterilor românești ține poate și de interesul pe care îl depune ministerul, dar și ARDOR. Și faptul că cele două entități se înțeleg în ultima vreme foarte bine.

Andreea Daraban: Când ați înființat acest club, ”Garabet Debate”?  De cât timp ființează în cadrul colegiului?

Cristina Chiprian: Cu denumirea aceasta de vreo doi ani, trei ani, dar clubul e mai vechi, are vreo 20 de ani. Și am participat și la competițiile regionale, că așa erau pe vremuri, mai mult regionale, unde ne-am remarcat mai mult sau mai puțin, nu așa de bine ca acum.

Andreea Daraban: Pe finalul dialogului nostru, cum credeți că ar trebui să fie susținută educația prin dezbateri la nivel național?

Cristina Chiprian: Este mai greu decât orice, pentru că și elev dacă ești, și profesor dacă ești, trebuie să ai o structură psihică specială. De aceea, se găsesc greu și elevii, dar mai ales profesorii, care acceptă să facă dezbateri. Pentru că a face dezbateri înseamnă să fii alături de debateri, să nu îți împui ideile, ceea ce mulți vor să o facă. De aceea e minunat așa cum e și e foarte greu.

Alexia Teodoru: În opinia mea, ceea ce ar trebui să facem este să ne uităm mai mult, nu neapărat spre cluburile de dezbateri, pentru că acest lucru necesită mai multe resurse, dar ar trebui mai mulți profesori și copii să știe că, de exemplu, există opționale de dezbateri în școli. Este ceva care este accesibil, există resurse de la minister pentru cum ar trebui să se facă acest opțional. Și poate că școlile ar trebui să creeze aceste opționale. Cred că acesta ar fi un prim pas. Apoi să ne uităm mai departe spre a implementa dezbaterile ca o metoda pedagogică, pentru că nu este ceva ce trebuie făcut neapărat la nivel de competiții, la nivel de cluburi, la nivel de a ști teorie, ci la orice oră, indiferent de materie, o simplă discuție între elevi, în care vorbim despre un anumit subiect și vedem dacă suntem de acord sau nu și facem acest lucru într-un mod argumentat și într-un mod care are logică, practic îi ajută pe elevi mult mai mult decât o lecție teoretică, să spunem. Suntem într-o perioadă a României în care suntem din ce în ce mai polarizați ca oameni, începem să nu mai fim la fel de deschiși către dialog și începem să nu mai argumentăm punctele de vedere pe care le avem. Cred că fix acum este momentul în care ar trebui să oferim dezbaterilor o platformă mai mare, pentru a putea, nu să fim mai de acord cu oamenii, dar în momentul în care nu suntem de acord cu ei, să putem să argumentăm de ce, să ne ascultăm unii pe ceilalți mai mult. Ar trebui să ne uităm mai mult către dezbateri, ar trebui să fie ceva care să fie accesibil pentru orice copil care vrea să facă asta, pentru că te dezvoltă mai departe.

Varianta audio a interviului: