(AUDIO) Iași: Deschiderea cursurilor internaționale de vară „România – limbă și civilizație” la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”
Publicat de Gabriela Rotaru, 7 iulie 2022, 07:28 / actualizat: 11 august 2022, 15:41
Astăzi are loc deschiderea cursurilor internaționale de vară „România – limbă și civilizație”, găzduite de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Eveniment cu tradiție, cea de-a 51-a ediție reunește studenți din țări precum Statele Unite, Coreea de Sud sau Portugalia, veniți la Iași pentru a învăța limba română și pentru a lua contact cu obiceiurile autohtone.
Pentru a afla mai multe detalii, am stat de vorbă cu directorul programului, Simona Modreanu, profesor doctor în cadrul Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Simona Modreanu: Școala de vară este acum la a 51-a ediție, deci e foarte, foarte mult timp de când a luat ființă. Nu eram în Universitate pe vremea aceea, desigur, însă a fost una dintre primele, dacă nu chiar prima inițiativă de acest gen – de anvergură internațională din Universitatea noastră și iată că a devenit o tradiție. S-a perpetuat în timp și fără întreruperi, în ciuda anilor foarte grei pe care tocmai i-am traversat, a ajuns la a 51-a ediție. E adevărat, ultimii doi ani au fost online. E adevărat că încă nu ne-am revenit cu totul la dimensiunile inițiale. În mod normal, cursurile durează 3 săptămâni, dar pentru că încă sunt diverse probleme de natură sanitară, de deplasare și altele, am concentrat pe 2 săptămâni anul acesta. Sperăm ca de la anul să revenim la formatul tradițional.
AP: Din ce țări sunt cursanții care iau parte la Școala de Vară?
Simona Modreanu: E foarte interesant, pentru că în fiecare an sunt niște țări statornic prezente, cum ar fi Franța, Spania, Cehia, Portugalia, Slovenia, Grecia. Coreea de Sud – cu care Universitatea are un parteneriat special – dar în fiecare an apar și alte țări pe firmament, de la care poate ne-am aștepta mai puțin sau ne punem întrebarea firească de ce sunt interesați de limba română. Sunt 15 țări reprezentate anul acesta: ar fi SUA, cu două sau trei persoane, Portugalia, de care v-am amintit, Coreea de Sud, Cehia, Spania, Japonia, Franța, Slovenia, Polonia, Croația, Grecia, Afganistan, Bangladesh și Indonezia, acestea din urmă fiind o premieră, să spunem, în acest an.
AP: Așa cum ați spus și dumneavoastră, aveți țări constante, aveți și studenți care revin. Ce credeți că îi atrage cel mai mult la acest proiect?
Simona Modreanu: Fiecare are povestea lui și e unul din aspectele cele mai frumoase și mai atrăgătoare ale acestor cursuri de vară – că fiecare vine cu o poveste legată de limba română. Unele sunt chiar povești de dragoste foarte frumoase – partenerii find români, doresc să cunoască limba lor. Altele sunt de interes profesional – sunt destul de mulți absolvenți de Litere – sau interes profesional, dar nu direct legat de limbă. Spre exemplu, vin administratori de firme sau șefi de secții în diverse firme, care lucrează cu români și doresc să-i înțeleagă mai bine, să le înțeleagă nu doar limba, ci și mentalitatea și perspectivă, și atunci vin să învețe limba română. Dar sunt, așa cum menționați și dumneavoastră, câteva figuri care revin constant. Au fost câțiva ani la rând – e, spre exemplu doamna Sarah din Statele Unite, care e și actriță, care de fapt, aproape s-a stabilit în România pentru că s-a îndrăgostit de România, de Iași, de zona aceasta a Moldovei și de oamenii de aici. Marea majoritate a celor care revin nu o fac din rațiuni profesionale, atunci când revin, ci pur afective și estetice. Le plac locurile, le plac oamenii, leagă tot soiul de relații personale cu diverși cursanți sau profesori sau prieteni pe care și-au făcut aici și revin an de an. Chiar au suferit câțiva foarte mult în acești 2 ani în care nu ne-am văzut decât virtual. Au suferit foarte mult de contactul direct cu cei de care se legaseră în Iași, în zona aceasta.
AP: Care ar fi activitățile la care pot participa studenții în aceste săptămâni?
Simona Modreanu: Sunt activități obligatorii și activități cumva facultative, să le spunem. Cele obligatorii sunt, evident, cursurile de limbă română, câte 4 ore pe zi, în fiecare dimineață, pentru că la sfârșit dau o testare și primesc un număr de credite și o diplomă. Deci asta reprezintă baza cursurilor, să spunem. Și aproape în fiecare după-amiază, le oferim câte o conferință susținută de unul dintre profesorii de prestigiu ai Universității noastre de la diferite facultăți, pentru ca să aibă o perspectivă cât mai largă, nu doar asupra limbii și literaturi, ci a civilizației, în general. Avem de la Istorie, de la Drept, de la Filosofie, de la Jurnalism și așa mai departe. Și în afara acestor conferințe, în fiecare weekend – sunt doar două de data aceasta – li se oferă o ieșire, o plimbare culturală. Prima ar fi în Iași, pe urmele patrimoniale, o plimbare care începe din Dealul Copoului și se termină în zona Palatului, cu povești despre monumente și istorii legate de evoluția orașului Iași și, implicit, a României. A doua, care e de durată mai lungă, va fi o zi întreagă – în general o făceam de 2 zile, dar v-am spus, anul acesta, încă suntem pe o formulă mai restrânsă – care se va desfășura în nordul Moldovei, la mănăstirile din Bucovina, cu un însoțitor profesor de la Facultate de Geografie, care, desigur, le va taoate explicațiile necesare.
AP: Ați menționat și dumneavoastră pandemia de coronavirus. În ce măsură credeți că acest context pandemic sau cel geopolitic, acum, mai nou, a afectat cererea pentru cursurile Școlii de Vară?
Simona Modreanu: Cererea nu a fost neapărat afectată în privința numărului de solicitări și nici măcar a diversității geografice a participanților. Cum vă spuneam, sunt 15 țări foarte diferite. E adevărat, însă, că există o îngrijorare în spatele aproape fiecărei cereri de participare la cursuri. Din corespondența avută anterior, mai ales de la Biroul de Relații Internaționale, a reieșit clar că fiecare, aproape, dintre solicitanți se interesa și de cadrul general geopolitic, cum spuneați și dumneavoastră. De cel pandemic, mai puțin, pentru că se știe că de câteva luni, România a ridicat restricțiile, deși vedem deja că în alte țări din Uniunea Europeană încep să fie reintroduse, pentru că se apropie al nu știu câtelea val, dar din acest punct de vedere, nu s-au ridicat probleme majore. Principala îngrijorare actuală o reprezintă, într-adevăr, contextul politic și proximitatea Iașiului cu granița ucraineană, dar, pe de altă parte, e și un soi de magnet, pentru că-i și interesează foarte mult să se apropie de miezul fierbinte al evenimentelor contemporane, pentru că centrul de interes geopolitic și strategic al momentului s-a deplasat în această regiune. Și atunci, pentru cei, mai ales, care au absolvit Științe Politice sau Economice sau, în general, cei care vin la aceste cursuri sunt interesați de ceea ce se întâmplă în lume pe diverse paliere și atunci, mai curând, îi atrage. Odată ce au oarece garanții de securitate generală, sunt interesați să vadă, să înțeleagă la fața locului cum se petrec lucrurile.
AP: Doamnă profesor, vă mulțumesc.
Simona Modreanu: Și eu vă mulțumesc pentru prezență și întrebări și pentru interesul pentru această manifestare.
Interviu realizat de Anda Pascu și difuzat în emisiunea „Pulsul zilei”.
