#InfoEconomic: De la 1 iulie, se liberalizează piața de electricitate. Otilia Nuțu, expert în politici energetice: „problema este că această liberalizare, după trei ani în care piața nu a avut niciun semnal real de preț, ar fi trebuit să fie cât de cât un proces gestionat”
Publicat de hdaraban, 27 iunie 2025, 17:29
Săptămâna viitoare, la 1 iulie 2025, piața de electricitate din România intră din nou în regim liberalizat. Este vorba despre renunțarea la schema de sprijin pentru energia electrică și se revine la tarifele negociate potrivit pieței concurențiale.
Deși măsura este considerată una sănătoasă în ideea îmbunătățirii calității serviciilor oferite consumatorilor, stimulării investițiilor în infrastructură, a prețurilor competitive pe baza ofertelor făcute, ea ridică și semne de întrebare, având în vedere faptul că România, spre exemplu, este în topul unui clasament european în ceea ce privește prețul la energie electrică.
La #InfoEconomic, a fost invitată doamna Otilia Nuțu, analist de politici în domeniul energiei de la Expert Forum. În dialogul cu Horia Daraban, interlocutoarea a precizat că, deși liberalizarea era necesară, ea ar fi trebuit să fie cât de cât un proces gestionat, adică așa cum a s-a întâmplat prima dată: cu un „calendar de dereglementare graduală în care furnizorii cumpărau niște cantități din ce în ce mai mari din piața liberalizată și își făceau un mix de energie și consumatorii nu au experimentat niciun șoc de preț.”
Otilia Nuțu a scos în evidență și faptul că piața de electricitate a României „este destul de izolată de centrul Europei, unde energia este destul de ieftină”, iar cauza este generată de restricții de rețea în Ungaria. „Dacă am fi mult mai bine interconectați cu restul Europei, atunci șocurile astea pe care le vedem la liberalizarea pieței nu s-ar vedea atât de repede, pentru că, pur și simplu, am importa mai multă energie repede și piața s-ar echilibra cumva.”
Referitor la ceea ce se întâmplă în România, în acest sector, specialista precizează că „avem nevoie de ceva mai multă transparență în politica energetică, în general. Lucrurile nu trebuie sa fie făcute la stilul ăsta ad-hoc. De fiecare dată când ne gândim să reglementăm sau să dereglementăm piața, trebuie să ne uităm un pic la ce efect are asta, nu doar pentru alegerile care sunt peste o lună, ci și la ce lăsăm după ce plecăm de la guvernare. E foarte important și lucrul acesta.”
Horia Daraban: Un pas necesar, acesta al liberalizării pieței de electricitate? Și dacă da, de ce, doamna Nuțu?
Otilia Nuțu: Ar fi trebuit să o facem încă de mai multă vreme, deoarece cred că am rămas ultima țară din Uniunea Europeană care are încă prețuri reglementate. Noi am avut criza energetică totuși în 2022. Între timp, lucrurile peste tot în Europa s-au reglat. Acum, când ai piața reglementată, problema este că nici unii dintre jucătorii din piață, nici consumatorii, nici producătorii, nici furnizorii nu știu câtă vreme va dura acest regim reglementat și atunci nu-și pot face planuri de investiții pe termen lung. Și asta e o problemă inclusiv pentru consumatorii industriali, inclusiv pentru investitorii în producția de energie electrică. Deci e nevoie de o piață liberalizată ca să știi exact unde și cât și cum trebuie să investești atât ca producător de energie cât și ca consumator.
Problema este că această liberalizare, care se produce acum, după trei ani de zile în care piața nu a avut niciun semnal real de preț, ar fi trebuit să fie cât de cât un proces gestionat, adică să ne aducem aminte că, în momentul în care am făcut prima oară liberalizarea pieței, a existat un calendar de dereglementare graduală în care furnizorii cumpărau niște cantități din ce în ce mai mari din piața liberalizată și își făceau un mix de energie și consumatorii nu au experimentat niciun șoc de preț, iar în timpul acesta, și producătorii și furnizorii se obișnuiau cu noile condiții de piață, adică vedeau care sunt prețurile din piața, știau cum să-și formuleze ofertele. Adică, una este să începi cu 10% din piață liberalizată în primele luni și să cauți oferte pentru 10% din energie, alta este când brusc se liberalizează la 100%.
Însă, dacă se liberaliza piața cândva în 2023, nu am fi avut această problemă, pentru că exista piață care fusese până cu un an înainte. Acum ar fi trebuit să facem liberalizarea cumva gradual, în așa fel încât lumea să se reobișnuiască cu condițiile de piață și să știe cum să-și formuleze ofertele, în condițiilor în care toți anii aceștia nu ai avut niște semnale corecte de prețuri.
Horia Daraban: În ideea ceea ce ați spus dumneavoastră, până la urmă, care sunt riscurile principale în perioada imediat următoare, după 1 iulie?
Otilia Nuțu: Riscul este că nici producătorii, nici furnizorii nu știau exact cum să-și formeze prețurile și se uită unii la alții. Și atunci, practic, există probabil și o anumită coordonare, ca să zic așa, nu neapărat intenționată, însă e echivalentul unui cartel în momentul în care toată lumea se uită să vadă doar ce face celălalt și, evident, că primul impuls va fi să pui poate niște prețuri mai mari, pentru că înglobezi și acest risc, că nu știi ce se întâmplă mai departe în piață. Pe de altă parte, noi nu putem să rămânem la infinit cu acest preț reglementat, pentru că nu apar investiții în capacități noi de producție.
Adică, hai să ne uităm un pic la care a fost cauza reală a crizei energetice din 2022 și anume faptul că aveam prea puțină energie produsă față de cât se cerea, din cauza că a început războiul și din cauza că au ieșit din piață niște cantități de gaz din care se producea energia electrică. Deci tu ai nevoie de niște semnale de preț care să îți încurajeze investitorii să investească în capacități noi. Și câtă vreme noi aveam niște prețuri reglementate în toți anii aceștia, cei care ar fi intenționat să facă investiții în afară de cei care primeau bani din fonduri europene, ar fi fost descurajați de faptul că nu știi dacă nu cumva și peste trei, patru, cinci ani guvernul nu va ține prețurile reglementate.
Asta a fost problema, faptul că noi, din cauza unei prelungite campanii electorale care ține de doi ani încoace, am dat niște semnale foarte greșite, și anume faptul că nu se schimbă nimic până nu se termină cu alegerile și, după aceea, Dumnezeu cu mila.
Horia Daraban: Prin această etapă care începe la 1 iulie, piața din România devine cu adevărat liberă și funcțională sau mai pot fi așteptate distorsiuni?
Otilia Nuțu: Investițiile în sectorul energetic durează destul de mult și trebuie să ai o predictibilitate pe o perioadă mai lungă de timp. Una era dacă știam încă de acum doi ani cam cum o să arate prețurile mâine și atunci investitorii și-ar fi făcut niște planuri și probabil s-ar fi accelerat ceva mai mult investițiile în producție de energie regenerabilă sau poate în capacități mici pe gaz sau în ce mai are sens din punct de vedere economic.
Deci ăsta este șocul cel mare, faptul că te trezești acum, că afli că peste o lună piața va arăta într-un fel în care nu-l știi acum; și nu știi exact cum să-ți faci calculele pe termen lung. Deci, practic, deciziile de investiție vor veni de acum încolo și asta înseamnă că ne întoarcem la o piață cu adevărat funcțional abia peste doi, trei ani.
Și la noi mai există și alte probleme, și anume faptul că piața noastră este destul de izolată de centrul Europei, unde energia este destul de ieftină pentru simplu motiv că există foarte multă capacitate, inclusiv energie regenerabilă. Deci noi putem să importăm destul de greu prin Ungaria din cauza unor restricții de rețea în Ungaria și am văzut anul trecut că pentru acea componentă de piață care era liberalizată, au fost niște prețuri foarte mari într-o perioadă în care a fost seceta mare, se producea puțin hidro și erau și scoase din funcție niște reactoare nucleare de la noi din regiune. Deci, dacă am fi mult mai bine interconectați cu restul Europei, atunci șocurile astea pe care le vedem la liberalizarea pieței nu s-ar vedea atât de repede, pentru că, pur și simplu, am importa mai multă energie repede și piața s-ar echilibra cumva.
Dar așa, fiind relativ gâtuiți și cu un deficit de producție în regiunea asta, prețurile sunt într-adevăr mai mari din aceste motive.
Horia Daraban: Există proiecte în ideea rezolvării acestei provocări legate de aducerea energiei electrice din vestul Europei către România, către estul continentului?
Otilia Nuțu: Da, sunt proiecte și aici eu cred că e o chestiune de lipsă de voință politică a lui Orban să facă investițiile respective. Adică, eu chiar nu pot să-mi explic într-un mod rațional de ce există această gâtuire pe rețeaua din Ungaria, care permite ungurilor să importe fără nicio problemă, dar nu să tranziteze. Și asta a fost o problemă care s-a văzut foarte puternic anul trecut din cauza că au fost niște condiții speciale, adică a fost un deficit major în regiune, în Balcani, de energie electrică vara trecută.
Deci ăsta a fost momentul care a pus sub presiune maximă în piața de energie. Și atunci s-a văzut foarte clar că nu se putea importa o cantitate suficientă de energie prin Ungaria. Deci aceste gâtuiri, eu nu știu în ce măsură au vreo justificare tehnică sau sunt pur și simplu reprezintă încă o mișcare de divizare a Europei pe care o face Orban.
Horia Daraban: Ar trebui să existe măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili după 1 iulie?
Otilia Nuțu: Sigur că da. Deocamdată, cum ziceam, nu s-a pregătit nimic. Nici liberalizarea, nici partea de consumatori vulnerabili. Adică există, într-adevăr, din timpul guvernului anterior o propunere de ordonanță de urgență prin care să se ofere ajutor consumatorilor vulnerabili. Nu știu exact câți sunt, din ce estima fostul ministru Burduja, erau aproximativ 3,5 milioane de consumatori. Însă, problema este că acea ordonanță a rămas cumva în aer, din cauza că am avut această perioadă de interimat și, spre exemplu, acolo, ca să poți să beneficiezi tu, consumator vulnerabil, trebuia să depui o cerere pentru asta într-o platformă, platformă care nu s-a făcut între timp și nici nu știm dacă se va mai face.
Deci, astea sunt problemele. Faptul că suntem deja spre sfârșitul iunie și nu se știe cum reușești să ajungi la consumatorii vulnerabili în timp util. Există totuși experiență cu sprijinul consumatorilor vulnerabili, că am văzut anii trecuți cu acele vouchere de energie. Dar trebuie să fie pus mecanismul ăsta la punct destul de repede. Și, pe de altă parte, chiar în momentul în care se discuta acea ordonanță de urgență, nu am văzut nicăieri o estimare de impact bugetar. Adică, inclusiv în nota de fundamentare, nu este trecut nimic la impactul bugetar, cât anume ne costă această schemă.
Horia Daraban: Având în vedere toate aceste date, putem anticipa, putem desena un grafic în ceea ce privește prețurile după 1 iulie?
Otilia Nuțu: Asta e foarte greu să vă spun. Cred că singurul lucru pe care îl avem acum ca informație constă în ofertele de preț pe care le fac furnizorii în acest moment. Și asta se găsesc pe acele comparatoare de tarife pe care le găsiți și pe site la ANRE (Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei) și pe site-ul Ministerul Energiei. Asta e problema, că, deocamdată, noi nu știm cum vor arăta prețurile ceva mai târziu, pentru că jucătorii din piață au făcut cumva în orb acele oferte, că nu știi exact cum ar arăta o piața liberalizată. De asta spun, câtă vreme ai avut o perioadă care a produs distorsiuni în piață, pentru că a fost piața patru ani, nu mai ai acea informație de preț pe care o aveai dinainte, de când piața era liberalizată. Și atunci, pur și simplu, a fost o confuzie, inclusiv pentru furnizori. Cât punem noi prețurile de la 1 iulie? Adică, nu ai de unde să știi.
Horia Daraban: Care sunt recomandările dumneavoastră pentru consumatori?
Otilia Nuțu: Trebuie să caute cele mai bune oferte pe care le găsesc pe acele comparatoare de prețuri. Când se uită la aceste oferte, trebuie să se uită totuși și la condițiile generale ale oferte, exact ca atunci când cauți o ofertă la un abonament de telefon, te uiți dacă te obligă să rămâi la același furnizor doi ani. Adică, condițiile astea contractuale trebuie să fie verificate, pe lângă preț. În rest, evident că există niște măsuri de optimizare a consumului. Cred că lumea le folosește deja; adică să nu lași lumina aprinsă, să încerci să ții aerul condiționat nu la 18 grade, ci la 25, dar asta nu schimbă radical situația,
Dar suna puțin arogant, pentru că nimeni nu s-a pregătit pentru treaba asta și și acum încercăm să găsim niște soluții. Sunt niște soluții care răspund problemei pe termen lung, însă, acum, într-adevăr, avem nevoie de ceva mai multă transparență în politica energetică, în general. Lucrurile nu trebuie sa fie făcute la stilul ăsta ad-hoc. De fiecare dată când ne gândim să reglementăm sau să dereglementăm piața, trebuie să ne uităm un pic la ce efect are asta, nu doar pentru alegerile care sunt peste o lună, ci și la ce lăsăm după ce plecăm de la guvernare. E foarte important și lucrul acesta.
Varianta audio a interviului:
