„Ecumenism și libertate religioasă” /dezbatere în „Pulsul Zilei” din 21 aprilie 2020

Publicat de Nicolae Tomescu, 20 aprilie 2020, 10:06

„Întreaga Casă a lui Dumnezeu”

Lucrul cel mai greu pe care-l poate încerca un om: să înceteze de a fi numai el însuşi, să devină – în chip trecător – un altul. Vi se par potrivite zilele de Paşti? Am convingerea că orice oglindă deformează sau, mai clar, orice om care consideră credinţa lui drept oglindă nu-şi va respecta decât propria opinie. Iată de ce abordarea este ecumenică și vizează toleranța, libertatea religioasă…

Uşile se pot dechide cu aceeaşi cheie – a luminii, chiar dacă nu toate gândurile pot fi exprimate în aceeaşi limbă, aceeaşi biserică etc. Metaforele sau verbul simplu pot înflori în vocabular; oricum, emoţiile noastre sunt compatibile cu o gramatică unică (nu numai cea a ecumenismului)…

Dan Sandu, fost director al Institutului Ecumenic „Sfântul Nicolae” din Iași,

Lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași

Părintele Nicolae Dura, Dr. în Teologie, fost slujitor al Capelei și Parohiei Ortodoxe Române „Învierea Domnului” din Viena

Monseniorul Anton Lucaci – Biserica Romano-Catolică

Viorel Roman – Universität Bremen, Department of History, „Alumnus”

Accent polemic… grupuri religioase minoritare

+ ascultătoare din județul Vrancea (dovadă vie a toleranței)

           + Tőkés László – Biserica Reformată

            Vocea fostului Episcop de stil vechi Ghenadie Băcăoanul (Dumnezeu să-l odihnească)

*

Bisericile „oficiale” au confecţionat o etichetă pentru grupurile religioase minoritare; având conotaţie vădit peiorativă, denumirea de sectă a fost întotdeauna un mijloc de excludere a unor credinţe din categoria căilor religioase considerate „respectabile”. Sunt oameni care atribuie un sens tehnic, nu polemic, fără a implica o judecată de valoare: din acest unghi îl voi interpreta. Mi-am limitat cercetarea la domeniul grupurilor explicit „religioase” (nu voi aborda, cel puţin astăzi, nebuloasa cercurilor esoterice, iniţiatice sau de meditaţie, cu toate că, uneori, ele înlocuiesc religia şi contribuie la crearea unei atmosfere favorabile dezvoltării diferitelor „secte”). Spuneam că nu a fost şi nu este uşor să hotărâm dacă un grup sau altul poate figura în acest tablou. Mai multe biserici baptiste, mennonite şi penticostale ţin de Consiliul ecumenic al Bisericilor (în acest caz, nu are vreun sens să vorbim de „neconformism”); în România, cultele baptist, penticostal, adventist de ziua a şaptea nu au devenit membre ale Consiliului ecumenic al Bisericilor…

Celălalt poate aparţine şi unei secte… Vreau să evit conotaţia peiorativă, alegând expresia mai neutră de „neconformism religios”. Caracteristica: se urmează o cale spirituală neconformistă în raport cu instituţiile religioase „oficiale” şi cu marile tradiţii religioase mondiale „recunoscute”. Paşii (dirijaţi de conştiinţă, de responsabilitate, de toleranţă etc.) ne-au purtat şi către Biserica Creştin Baptistă „Buna Vestire” din Iaşi, acolo unde ne-am întâlnit cu pastorul Florin Vasiliu… Credinţa adventistă recunoaşte, mai presus de orice, rolul de salvator al lui Iisus Cristos. Să vorbim despre percepţia şi trăirea adventiştilor în privinţa Paştelui, prin intermediul pastorului adventist Adrian Bocăneanu… Pentru a rămâne la domeniul evanghelic, putem semnala faptul că – dintre toate ţările Europei de Est – în România întâlnim cea mai importantă prezenţă penticostală. Privită, deseori, ca o manifestare de „exaltare” religioasă (în sensul peiorativ al termenului) are „vitalitate” – potrivit lui Jean Francios Mayer – şi „a reuşit să pătrundă în sânul marilor Biserici (…) ea propune o experienţă religioasă palpabilă…” Pe de altă parte, noţiunea de „sectă” se dovedeşte cu totul relativă şi strâns legată de un cadru socio-cultural. În Europa, mormonii sunt socotiţi, în general, sectă; dar ce sens poate avea asemenea noţiune în Utah – statul american în care ei alcătuiesc Biserica majoritară? Desigur, în România numărul credincioşilor mormoni este scăzut – chiar dacă apostolul Rusell Nelson a menit ţara predicării Evangheliei, reîncepându-se activitatea misionară. Un misionar mormon este invitat să se adreseze ascultătorilor Radio Iaşi…

*

Adevărul este că orice oglindă deformează sau, mai clar, orice om care consideră credinţa lui drept oglindă nu-şi va respecta decât propria opinie. Cert este că nu am stat „pe scaunul hulitorilor” (îmi îngădui să preiau din Pslamul 1 al lui David).

*

„Părinte milostiv, mi-am risipit zilele făcând multe lucruri. Dar acum nu vreau să trăiesc decât cum se cuvine! Pentru tot ce ar fi trebuit să fiu şi nu am fost, pentru tot ce ar fi trebuit să spun şi nu am spus, pentru tot ce ar trebuit să fac şi nu am făcut. Îţi cer iertare, Doamne!”