Viitorul președinte al SUA va decide dacă arhivele privind asasinarea lui J. F. Kennedy vor fi publicate

Publicat de isoreanu, 27 mai 2015, 10:12

Publicarea conţinutului arhivelor confidenţiale despre asasinarea fostului preşedinte american John Kennedy va depinde de decizia viitorului preşedinte al Statelor Unite, chiar dacă accesul la arhive a fost autorizat oficial începând din luna octombrie 2017, scrie marţi lepoint.fr.

În total există 40.000 de documente la care au acces doar şapte arhivari al căror nume a rămas secret. Ei lucrează de mulţi ani, cu o serie de măsuri de securitate extrem de stricte, la informaţiile care ar putea lămuri ceea ce rămâne şi după 50 de ani unul din cele mai mari mistere ale istoriei americane contemporane.

Earl Warren, care a prezidat comisia de anchetă asupra asasinării celui de-al 35-lea preşedinte american, i-a răspuns unui ziarist care îl întrebase dacă va fi cunoscută într-o bună zi toată ancheta desfăşurată de el: „Se va întâmpla, dar probabil nu în timpul vieţii noastre!”.

Site-ul Politico subliniază că, deşi luna octombrie 2017 a fost stabilită oficial pentru autorizarea accesului la arhive, poate interveni până în ultimul moment un veto al preşedintelui ca urmare a unei cereri a CIA, FBI sau a altei agenţii. Este de ajuns ca acestea să considere că anumiţi protagonişti, dintre care unii în viaţă, ar fi expuşi inutil prin dezvăluirile din documente sau din transcrierile de interogatorii. Cum acest lucru se va întâmpla la un an şi jumătate după ce succesorul lui Barack Obama va prelua mandatul, acestui viitor preşedinte îi va reveni sarcina de a permite scoaterea la lumină a arhivelor, în funcţie de situaţia internă şi internaţională şi de dorinţa sa de transparenţă.

Recenta apropiere de Cuba, iniţiată de Statele Unite, ar putea, de exemplu, să constituie un motiv pentru amânarea accesului la o mare parte din arhivele despre asasinat. Lee Harvey Oswald, ucigaşul lui Kennedy, făcuse o călătorie în Mexic cu o lună înainte să tragă asupra preşedintelui american. Cu acea ocazie s-a întâlnit cu agenţi cubanezi, iar una dintre ipotezele reţinute de anchetatori pentru a explica gestul lui Oswald a fost că asasinatul a fost comandat de serviciile cubaneze, ca răspuns la încercările unor ucigaşi trimişi de CIA, cu permisiunea lui Kennedy, de a-l executa pe Fidel Castro.

În aceleaşi arhive s-ar putea afla şi transcrierea unui interogatoriu al unui ofiţer KGB, Iuri Nosenko, care a fugit în Occident la scurt timp după moartea lui Kennedy. Transfugul sovietic s-a ocupat de Oswald în timpul celor doi ani şi jumătate cât acesta a stat în U.R.S.S., din 1959.

Este puţin probabil însă ca responsabilitatea viitorului preşedinte al Statelor Unite de a dezvălui sau nu adevăratele motive, împrejurări şi comanditari – dacă au existat – ai asasinării lui Kennedy să cântărească mult în campania electorală. Şi poate este păcat fiindcă poporul american ar merita să afle adevărul despre unul dintre cele mai tragice episoade ale istoriei sale, comentează lepoint.fr. (agerpres/ FOTO jurnalul.ro)