Ascultă Radio România Iași Live

„Piața Tiananmen”. Masacrul din 4 iunie 1989

Publicat de Nicolae Tomescu, 4 iunie 2017, 06:21 / actualizat: 19 mai 2020, 14:37

4 iunie 1989: Au avut loc evenimentele tragice din „Piața Tienanmen”; armata a invadat piața și a reprimat, sângeros, mișcarea din Beijing. Tinerii adunați manifestaseră, începând cu 22 aprilie 1989, pentru reforme democratice și pentru inițierea unui dialog cu guvernul comunist.

Răspunsul Sistemului? Trupele chineze au recucerit, în mod violent, „Poarta Păcii Cerești”… Masacrul din „Piața Tiananmen” a lăsat, în urmă-i, un număr necunoscut de morți (mii, potrivit câtorva estimări) și a sufocat o mișcare democratică. Dar, după încercarea migăloasă a guvernului chinez – de a ascunde evenimentele, s-a dovedit că memoria colectivă nu poate fi limitată la imaginea unui om, care stă în picioare, sfidător, în fața unui tanc.

„Aproape sigur, a fost văzut, în momentul său de auto-transcendență, de mai multe persoane decât ar fi fost, vreodată, priviți Winston Churchill, Albert Einstein și James Joyce împreună”, scria eseistul Pico Iyer – despre „Tank Man”, omul fără nume care a oprit, la 5 iunie 1989 (o zi după masacru), coloana de tancuri…

 

Din nefericire, nu mă pot întoarce – în istorie – pentru a desprinde toate detaliile, contextul și sentimentele din acele zile sumbre. Articolele altora, reporteri de teren, au adus culoare, detaliu și explicarea contextului (toate, ușor de risipit la peste un sfert de veac distanță).

Iată fapte-cheie, care nu trebuie îngropate de timp: 

  • Demonstrațiile din „Piața Tiananmen” (care, la un anumit moment, mergeau și pe raportarea, falsă, a prezenței unui milion de oameni) nu au fost singurele proteste pro-democratice din R.P. Chineză. Demonstrațiile s-au răspândit în sute de orașe (inclusiv Shanghai, cea mai mare aglomerare urbană), iar, în zilele care urmau mobilizării armate din Beijing, protestatarii au trecut la ridicarea de „blocaje” în Shanghai. Mai mult, trebuie menționat că nu a fost prima dată când protestatarii au înțesat „Piața Tienanmen” din Beijing, transformând-o într-un spațiu al protestului public. Cu (ceva mai mult de) un deceniu în urmă, un fapt oarecum similar, cunoscut sub numele de „Incidentul Tiananmen”, a condus la o represiune la scară redusă, ceea ce a generat indignarea protestatarilor și a condus la o remaniere a conduceriii poilitice. Într-un raport privind „Tank Man” (destui ani după masacrul din „Piața Tienanmen”), piața era descrisă ca inimă a Regatului Mijlociu, unde elevii demonstraseră în 1919, unde Mao a proclamat Republica…(1949) – monument virtual al puterii populare în abstract…
  • Protestele au consemnat și maniera, jenantă pentru guvernul chinez, de a proceda – pe timpul primei vizite, de la egal la egal, a unui lider comunist și sovietic (Mihail Gorbaciov) în China ultimelor trei decenii; chinezii programaseră un banchet de stat în „Sala Mare a Poporului” (situată la marginea pieței), cu protestele devastatoare din jur; Gorbaciov ar fi avut nevoie să treacă prin ușa din spate….
  • Cu câteva zile înainte de raidul criminal al armatei, într-un flash de exuberanță, protestatarii ridicaseră „Zeița democrației”, care semăna – parțial – cu „Statuia Libertății”; realizată din polistiren și tencuială, a devenit un monument simbolic al mișcării pro-democrație, destinată să fie suficient de mare și de rezistentă pentru tendințele distructive ale autorităților (desigur, nimic nu a împiedicat tancurile să o spulbere)…
  • În primele ore ale zilei de 4 iunie 1989, 50 camioane și circa 10.000 de militari au copleșit civilii; s-a tras în mulțime[1]; unii protestatari au reacționat instantaneu, aruncând cu pietre și „cocktailuri Molotov” (s-au consemnat cazuri în care acest tip de răspuns a însemnat violență mortală – câțiva demonstranți au bătut doi soldați până i-au trecut în neființă, după ce observaseră uciderea unui civil; într-o altă situație, protestatarii au acoperit un transportator blindat cu bannere care, aprinse, au pus pe jar vehiculul, transformându-l într-o capcană pentru echipajul, de opt sau nouă soldați, aflat în interior). Armata a continuat atacul și ciocnirile s-au întins pe tot parcursul dimineții. Marele vis, protestul pașnic pentru democrație, devenise un coșmar oribil…

[1] Un medic estimase numărul morților la cel puțin 500; un crainic de radio a subliniat cifra 1.000…

 

Etichete:
#StareaEducației (INTERVIU) O nouă ediție ConnectED 3.3, la Iași. Anamaria Ghiban, vicepreședinte Asociația PISC – Profesorii Inovează Școala: „Schimbările rapide din societate sunt niște provocări cărora le putem face față, iar educația poate fi un răspuns.”
Life luni, 28 septembrie 2026, 10:38

#StareaEducației (INTERVIU) O nouă ediție ConnectED 3.3, la Iași. Anamaria Ghiban, vicepreședinte Asociația PISC – Profesorii Inovează Școala: „Schimbările rapide din societate sunt niște provocări cărora le putem face față, iar educația poate fi un răspuns.”

Educația trebuie să țină pasul cu transformările rapide ale societății, însă adaptarea nu este întotdeauna ușoară. Tehnologia,...

#StareaEducației (INTERVIU) O nouă ediție ConnectED 3.3, la Iași. Anamaria Ghiban, vicepreședinte Asociația PISC – Profesorii Inovează Școala: „Schimbările rapide din societate sunt niște provocări cărora le putem face față, iar educația poate fi un răspuns.”
#StareaEducației (INTERVIU) Șapte decenii de activitate a Colegiului Național Militar ”Ștefan cel Mare” la Câmpulung Moldovenesc. Monica Buculei, director al instituției: „Într-un colegiu militar nu rezistă un copil care nu este hotărât. Determinarea este esențială, iar elevii trebuie să învețe să-și gestioneze timpul și resursele.”
Life marți, 22 septembrie 2026, 12:01

#StareaEducației (INTERVIU) Șapte decenii de activitate a Colegiului Național Militar ”Ștefan cel Mare” la Câmpulung Moldovenesc. Monica Buculei, director al instituției: „Într-un colegiu militar nu rezistă un copil care nu este hotărât. Determinarea este esențială, iar elevii trebuie să învețe să-și gestioneze timpul și resursele.”

Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, una dintre cele cinci instituții de învățământ liceal militar din...

#StareaEducației (INTERVIU) Șapte decenii de activitate a Colegiului Național Militar ”Ștefan cel Mare” la Câmpulung Moldovenesc. Monica Buculei, director al instituției: „Într-un colegiu militar nu rezistă un copil care nu este hotărât. Determinarea este esențială, iar elevii trebuie să învețe să-și gestioneze timpul și resursele.”
#StareaEducației (INTERVIU) Ce schimbări sunt pregătite după rezultatele testării PISA 2025. Mihai Dimian, ministrul interimar al Educației: Nu spun să extindem programa, ci să ne orientăm mai mult către probleme aplicate în viața reală. Avem de intervenit asupra acestei cunoașteri generale și a competențelor pe care le dezvoltăm și să utilizăm mai intens orele din cadrul programelor „Școala Altfel” și „Săptămâna verde” pentru activități aplicate
Life duminică, 20 septembrie 2026, 15:36

#StareaEducației (INTERVIU) Ce schimbări sunt pregătite după rezultatele testării PISA 2025. Mihai Dimian, ministrul interimar al Educației: Nu spun să extindem programa, ci să ne orientăm mai mult către probleme aplicate în viața reală. Avem de intervenit asupra acestei cunoașteri generale și a competențelor pe care le dezvoltăm și să utilizăm mai intens orele din cadrul programelor „Școala Altfel” și „Săptămâna verde” pentru activități aplicate

Rezultatele slabe obținute de elevii români la testările internaționale PISA readuc în prim-plan problemele structurale ale sistemului de...

#StareaEducației (INTERVIU) Ce schimbări sunt pregătite după rezultatele testării PISA 2025. Mihai Dimian, ministrul interimar al Educației: Nu spun să extindem programa, ci să ne orientăm mai mult către probleme aplicate în viața reală. Avem de intervenit asupra acestei cunoașteri generale și a competențelor pe care le dezvoltăm și să utilizăm mai intens orele din cadrul programelor „Școala Altfel” și „Săptămâna verde” pentru activități aplicate
#StareaEducației (INTERVIU) Gabriela Bartic, director BRIO, despre reformarea admiterii la liceu: Sistemul de educație național ar trebui să egalizeze șansele copiilor, nu să lucreze doar cu vârfuri. Încă evaluăm cunoștințe și șabloane la examenele naționale. Cum anume decid că un copil care a luat 9,50 la română și 9,30 la matematică e bun pentru profilul Științe?
Life luni, 14 septembrie 2026, 13:24

#StareaEducației (INTERVIU) Gabriela Bartic, director BRIO, despre reformarea admiterii la liceu: Sistemul de educație național ar trebui să egalizeze șansele copiilor, nu să lucreze doar cu vârfuri. Încă evaluăm cunoștințe și șabloane la examenele naționale. Cum anume decid că un copil care a luat 9,50 la română și 9,30 la matematică e bun pentru profilul Științe?

Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a ar trebui regândită din temelii, iar orientarea elevilor către liceu ar putea fi făcută pe...

#StareaEducației (INTERVIU) Gabriela Bartic, director BRIO, despre reformarea admiterii la liceu: Sistemul de educație național ar trebui să egalizeze șansele copiilor, nu să lucreze doar cu vârfuri. Încă evaluăm cunoștințe și șabloane la examenele naționale. Cum anume decid că un copil care a luat 9,50 la română și 9,30 la matematică e bun pentru profilul Științe?
Life sâmbătă, 12 septembrie 2026, 09:39

#StareaEducației (INTERVIU) Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație: ”PISA nu ierarhizează copiii, nu ierarhizează profesorii. […] Se uită la sistemele educaționale în totalitate. Trebuie să avem curajul să ne uităm la ceea ce se întâmplă în clasă și la pregătirea profesorilor.”

Rezultatele PISA 2025 readuc în prim-plan problemele profunde ale sistemului de educație din România. Mai mult de jumătate dintre elevii români...

#StareaEducației (INTERVIU) Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație: ”PISA nu ierarhizează copiii, nu ierarhizează profesorii. […] Se uită la sistemele educaționale în totalitate. Trebuie să avem curajul să ne uităm la ceea ce se întâmplă în clasă și la pregătirea profesorilor.”
Life miercuri, 9 septembrie 2026, 09:12

#StareaEducației: (INTERVIU) Fenomenul remigrației ia amploare. ISJ Iași și Institutul „Alexandru Philippide” pregătesc un ghid de bune practici pentru reintegrarea copiilor reveniți din străinătate. Antonina Bliorț, purtător de cuvânt al ISJ Iași: „Prima barieră pe care elevii remigranți o identifică este cea lingvistică”.

Întoarcerea în țară a familiilor de români care au trăit în străinătate aduce în școlile ieșene o provocare tot mai vizibilă:...

#StareaEducației: (INTERVIU) Fenomenul remigrației ia amploare. ISJ Iași și Institutul „Alexandru Philippide” pregătesc un ghid de bune practici pentru reintegrarea copiilor reveniți din străinătate. Antonina Bliorț, purtător de cuvânt al ISJ Iași: „Prima barieră pe care elevii remigranți o identifică este cea lingvistică”.
Life marți, 8 septembrie 2026, 11:18

Dezbaterea Zilei, cu Andreea Daraban: Noutăți și provocări în noul an școlar

Noul an școlar a început, iar elevii au revenit în bănci, cu emoția primei zile de școală sau cu bucuria revederii colegilor și profesorilor....

Dezbaterea Zilei, cu Andreea Daraban: Noutăți și provocări în noul an școlar
Life luni, 31 august 2026, 12:52

#StareaEducației (INTERVIU) Planuri cadru alternative la Colegiul Tehnic ”Unirea” Pașcani din acest an școlar. Daniela Orășanu, directorul instituției: Va fi mai multă autonomie și învățare aplicată. La cele două clase pilot, orele vor avea 75 de minute, iar anul școlar va fi împărțit în trei module de câte zece săptămâni. Pentru cele două clase au existat aproximativ doi candidați pe loc.

La Colegiul Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, noul an școlar vine cu un experiment educațional care își propune să schimbe modul...

#StareaEducației (INTERVIU) Planuri cadru alternative la Colegiul Tehnic ”Unirea” Pașcani din acest an școlar. Daniela Orășanu, directorul instituției: Va fi mai multă autonomie și învățare aplicată. La cele două clase pilot, orele vor avea 75 de minute, iar anul școlar va fi împărțit în trei module de câte zece săptămâni. Pentru cele două clase au existat aproximativ doi candidați pe loc.