Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an

Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR), întrunit vineri în şedinţă, a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, informează banca centrală, într-un comunicat de presă, transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, membrii Consiliului au decis şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

‘Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 15 mai 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit’, se arată în comunicatul BNR.

Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei şi-a întrerupt în martie 2026 traiectoria lent descendentă, mărindu-se la 9,87%, de la 9,31% în februarie, ca urmare a scumpirii semnificative a combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, ce a fost contrabalansată în mică măsură de scăderile minore de dinamică consemnate pe segmentele energie şi preţuri administrate, precum şi la nivelul inflaţiei de bază.

Pe ansamblul trimestrului I 2026, rata anuală a inflaţiei a înregistrat astfel o creştere uşoară de la 9,69 la sută în decembrie 2025, în condiţiile în care influenţele venite în acest interval din scumpirea combustibililor şi din reamplificarea moderată a dinamicilor pe segmentele LFO (legume-fructe-ouă) şi produse din tutun le-au devansat întrucâtva pe cele decurgând din scăderea semnificativă a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, precum şi din decelerarea uşoară a inflaţiei de bază.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a înscris în debutul anului pe o pantă lent descrescătoare, ajungând la 8,2% în martie, de la 8,5% în decembrie 2025, sub impactul unor efecte de bază dezinflaţioniste şi al descreşterii cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi a dinamicii preţurilor importurilor, dar şi pe fondul slăbirii cererii de consum.

În luna aprilie 2026, rata anuală a inflaţiei a urcat la 10,71%, în principal ca efect al creşterilor semnificative de dinamică consemnate pe segmentele gaze naturale, combustibili şi preţuri administrate, sub influenţa unor efecte de bază nefavorabile şi a ascensiunii cotaţiei petrolului, căreia i s-a alăturat impactul majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a mărit în aprilie 2026 la 9,5%, de la 8,6% în decembrie 2025. Rata medie anuală a inflaţiei IPC a urcat la 9,0% în aprilie 2026, de la 7,3% în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a crescut la 8,0% în aprilie 2026, de la 6,8% în decembrie 2025.

Potrivit datelor preliminare, activitatea economică s-a comprimat în trimestrul I 2026 cu 0,2%, după ce a scăzut cu 2% în trimestrul IV 2025 (variaţie trimestrială), iar dinamica sa anuală s-a redus la -1,7% în trimestrul I 2026, de la 0,2% în trimestrul anterior, în condiţiile unor evoluţii relativ eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată.

Astfel, vânzările cu amănuntul şi-au accentuat declinul în trimestrul I 2026 în raport cu perioada similară a anului anterior, iar producţia industrială şi-a mărit contracţia în termeni anuali. Volumul lucrărilor de construcţii şi-a accelerat însă uşor creşterea în intervalul ianuarie-februarie 2026, în timp ce dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus vizibil ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor, înregistrând o scădere relativ mai pronunţată în raport cu trimestrul IV 2025, astfel încât, deficitul comercial şi-a atenuat uşor contracţia în termeni anuali. Deficitul de cont curent şi-a accentuat totuşi scăderea în primele două luni ale trimestrului I 2026 faţă de perioada similară a anului precedent, pe fondul ameliorării evoluţiei balanţelor veniturilor.

Efectivul salariaţilor din economie şi-a accelerat descreşterea în intervalul ianuarie-martie 2026 comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o scădere pe ansamblul trimestrului I 2026, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,2 la sută în trimestrul IV 2025.

Dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a accentuat, de asemenea, trendul descendent pe ansamblul trimestrului I 2026, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-a redus semnificativ faţă de nivelurile încă ridicate înregistrate în a doua jumătate a anului 2025, se mai arată în comunicat.

Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum şi deficitul de forţă de muncă raportat de companii au continuat să se reducă în luna aprilie 2026, atingând niveluri tot mai joase din perspectivă istorică, dar într-un ritm vizibil încetinit, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au rămas relativ stabile în aprilie şi în primele zile din mai pe palierele pe care au urcat în debutul lunii martie. Randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat mersul descendent în prima parte a lui aprilie, pentru ca în cea de-a doua parte a lunii să consemneze creşteri pronunţate – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi pe fondul tensionării mediului politic intern -, ce s-au corectat însă în bună măsură în prima decadă a lunii mai. În aceeaşi conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a reînscris la mijlocul lui aprilie pe o traiectorie crescătoare, iar la finele lunii şi în primele zile din mai a consemnat o creştere abruptă semnificativă, pe care şi-a anulat-o însă parţial ulterior.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit uşor şi în luna martie 2026, la 7,1%, de la 6,8% în februarie, în condiţiile în care variaţia anuală a creditului acordat societăţilor nefinanciare şi-a accelerat creşterea – deopotrivă pe seama componentei în lei şi a celei în valută -, iar ritmul creditului acordat populaţiei şi-a întrerupt trendul descendent. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a stopat descreşterea în martie 2026, menţinându-se la 67,8%.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)