În raportul asupra stabilităţii financiare publicat astăzi, BNR face o amplă radiografie asupra economiei naţionale, iar concluziile nu sunt foarte optimiste.
În raportul publicat astăzi, BNR identifică patru riscuri semnificative la adresa stabilităţii financiare a României. Două sunt menţinute la nivel sever, dezechilibrele macroeconomice interne, în special deficitele bugetar şi de cont curent foarte mari, şi, respectiv, tensiunile geopolitice. Alte două, evaluate la nivel moderat, dar în creştere, sunt riscul de nerambursare a creditelor, în special pe seama deteriorării situaţiei financiare a companiilor şi cel legat de provocările generate de securitatea cibernetică şi inovaţia financiară. Pe lângă aceste riscuri, BNR identifică şi patru vulnerabilităţi structurale ale economiei româneşti, capitalizarea redusă şi disciplina slabă la plată a companiilor, cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, declinul demografic şi lipsa forţei de muncă bine pregătite, precum şi riscurile tot mai mari generate de schimbările climatice şi tranziţia energetică. BNR atrage atenţia că România are în continuare cele mai mari deficite din Uniunea Europeană şi spune că reducerea acestora este esenţială pentru păstrarea încrederii investitorilor şi pentru evitarea unor costuri mai mari de finanţare. BNR subliniază şi că menţinerea unui cadru fiscal credibil şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene, în special prin PNRR, sunt esenţiale pentru reducerea vulnerabilităţilor economiei şi avertizează că aproximativ jumătate din fondurile disponibile prin mecanismul de redresare şi rezilienţă nu au fost încă absorbite. (Rador/ FOTO bnr.ro)
Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an
15 mai 2026, 16:18 / actualizat: 15 mai 2026, 17:19
Potrivit sursei citate, membrii Consiliului au decis şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
‘Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 15 mai 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit’, se arată în comunicatul BNR.
Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei şi-a întrerupt în martie 2026 traiectoria lent descendentă, mărindu-se la 9,87%, de la 9,31% în februarie, ca urmare a scumpirii semnificative a combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, ce a fost contrabalansată în mică măsură de scăderile minore de dinamică consemnate pe segmentele energie şi preţuri administrate, precum şi la nivelul inflaţiei de bază.
Pe ansamblul trimestrului I 2026, rata anuală a inflaţiei a înregistrat astfel o creştere uşoară de la 9,69 la sută în decembrie 2025, în condiţiile în care influenţele venite în acest interval din scumpirea combustibililor şi din reamplificarea moderată a dinamicilor pe segmentele LFO (legume-fructe-ouă) şi produse din tutun le-au devansat întrucâtva pe cele decurgând din scăderea semnificativă a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, precum şi din decelerarea uşoară a inflaţiei de bază.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a înscris în debutul anului pe o pantă lent descrescătoare, ajungând la 8,2% în martie, de la 8,5% în decembrie 2025, sub impactul unor efecte de bază dezinflaţioniste şi al descreşterii cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi a dinamicii preţurilor importurilor, dar şi pe fondul slăbirii cererii de consum.
În luna aprilie 2026, rata anuală a inflaţiei a urcat la 10,71%, în principal ca efect al creşterilor semnificative de dinamică consemnate pe segmentele gaze naturale, combustibili şi preţuri administrate, sub influenţa unor efecte de bază nefavorabile şi a ascensiunii cotaţiei petrolului, căreia i s-a alăturat impactul majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a mărit în aprilie 2026 la 9,5%, de la 8,6% în decembrie 2025. Rata medie anuală a inflaţiei IPC a urcat la 9,0% în aprilie 2026, de la 7,3% în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a crescut la 8,0% în aprilie 2026, de la 6,8% în decembrie 2025.
Potrivit datelor preliminare, activitatea economică s-a comprimat în trimestrul I 2026 cu 0,2%, după ce a scăzut cu 2% în trimestrul IV 2025 (variaţie trimestrială), iar dinamica sa anuală s-a redus la -1,7% în trimestrul I 2026, de la 0,2% în trimestrul anterior, în condiţiile unor evoluţii relativ eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată.
Astfel, vânzările cu amănuntul şi-au accentuat declinul în trimestrul I 2026 în raport cu perioada similară a anului anterior, iar producţia industrială şi-a mărit contracţia în termeni anuali. Volumul lucrărilor de construcţii şi-a accelerat însă uşor creşterea în intervalul ianuarie-februarie 2026, în timp ce dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus vizibil ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor, înregistrând o scădere relativ mai pronunţată în raport cu trimestrul IV 2025, astfel încât, deficitul comercial şi-a atenuat uşor contracţia în termeni anuali. Deficitul de cont curent şi-a accentuat totuşi scăderea în primele două luni ale trimestrului I 2026 faţă de perioada similară a anului precedent, pe fondul ameliorării evoluţiei balanţelor veniturilor.
Efectivul salariaţilor din economie şi-a accelerat descreşterea în intervalul ianuarie-martie 2026 comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o scădere pe ansamblul trimestrului I 2026, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,2 la sută în trimestrul IV 2025.
Dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a accentuat, de asemenea, trendul descendent pe ansamblul trimestrului I 2026, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-a redus semnificativ faţă de nivelurile încă ridicate înregistrate în a doua jumătate a anului 2025, se mai arată în comunicat.
Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum şi deficitul de forţă de muncă raportat de companii au continuat să se reducă în luna aprilie 2026, atingând niveluri tot mai joase din perspectivă istorică, dar într-un ritm vizibil încetinit, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au rămas relativ stabile în aprilie şi în primele zile din mai pe palierele pe care au urcat în debutul lunii martie. Randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat mersul descendent în prima parte a lui aprilie, pentru ca în cea de-a doua parte a lunii să consemneze creşteri pronunţate – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi pe fondul tensionării mediului politic intern -, ce s-au corectat însă în bună măsură în prima decadă a lunii mai. În aceeaşi conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a reînscris la mijlocul lui aprilie pe o traiectorie crescătoare, iar la finele lunii şi în primele zile din mai a consemnat o creştere abruptă semnificativă, pe care şi-a anulat-o însă parţial ulterior.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit uşor şi în luna martie 2026, la 7,1%, de la 6,8% în februarie, în condiţiile în care variaţia anuală a creditului acordat societăţilor nefinanciare şi-a accelerat creşterea – deopotrivă pe seama componentei în lei şi a celei în valută -, iar ritmul creditului acordat populaţiei şi-a întrerupt trendul descendent. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a stopat descreşterea în martie 2026, menţinându-se la 67,8%.
Într-o conferinţă de presă susţinută marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a tras atenţia că noua estimare a fost făcută cu date adunate înainte de 1 mai, iar analiza nu cuprinde ce s-a întâmplat în perioada alegerilor prezidenţiale, astfel că prognoza se poate modifica. Guvernatorul BNR a spus însă că marea problemă a economiei româneşti rămâne deficitul bugetar al ţării.
Mugur Isărescu:Inflaţia, în momentul în care este sub 5%, este o problemă, dar nu una fundamentală. Problemă majoră este deficitul public. Cum îl corectăm, cât de repede îl corectăm, câtă credibilitate avem, vom conlucra cu noul guvern şi vom găsi soluţiile optime, să ducem treptat inflaţia în jos, bazată pe o reducere sustenabilă, treptată a deficitului public, fără să avem recesiune economică.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,6% din produsul intern brut. Pe de altă parte, guvernatorul BNR a mai precizat că în această lună a existat o presiune puternică pe piaţa valutară cu unele dintre cele mai mari ieşiri de capital din ţară. În aceste condiţii, a mai afirmat el, Banca Naţională a intervenit cu sume foarte mari, însă cursul de schimb valutar de sub 5 lei pentru un euro a fost imposibil de apărat. (RADOR/FOTO imagine ilustrativă Radio Iași)
Şi indicele ROBOR la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,16%, de la 6 procente ieri, iar ROBOR la 12 luni, la 6,23% de la 6,09%, ieri.
În ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor, IRCC, acesta este de 5,55% pe an.
Astăzi, pentru prima dată în istorie, euro a depăşit în cotaţiile Băncii Naţionale de la Bucureşti pragul psihologic de 5 lei. Leul a pierdut teren şi în faţa dolarului american, care a fost cotat la puţin peste 4,45 lei. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Banca Naţională a României a menţinut dobânda cheie la 6,5% pe an
7 aprilie 2025, 15:49
De asemenea, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a scăzut în ianuarie 2025 la 4,95%, de la 5,14% în decembrie 2024, şi a crescut în februarie la 5,02%. Faţă de finele anului trecut, ea s-a redus mai puţin decât s-a anticipat, în condiţiile în care scăderile de dinamică consemnate pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului I de preţurile alimentelor, produselor din tutun şi combustibililor au fost contrabalansate în bună măsură de accelerarea creşterii preţurilor energiei şi a preţurilor administrate.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a reluat descreşterea în acest interval într-un ritm vizibil mai alert, aşa cum s-a previzionat, coborând la 5% în februarie 2025, de la 5,6% în decembrie 2024, în principal sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi al scăderii dinamicii preţurilor importurilor. Influenţe moderate de sens opus au continuat să vină din majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, precum şi din costurile salariale crescute, transferate cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul cotelor ridicate ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut în februarie 2025 la 5,2%, de la 5,5% în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s a redus la 5,2% în februarie 2025, de la 5,6% în decembrie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în februarie 2025 la 5,5%, de la 5,8% în decembrie 2024.
Activitatea economică şi-a accelerat peste aşteptări creşterea în trimestrul IV 2024, la 0,8%, de la 0,1% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), astfel încât excedentul de cerere agregată şi-a încetinit probabil tendinţa de restrângere în acest interval în raport cu previziunile.
Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus la 0,7% în trimestrul IV 2024, de la 1,2% în trimestrul anterior. Creşterea în termeni anuali a consumului gospodăriilor populaţiei a rămas totuşi alertă în acest interval, temperându-se doar uşor în raport cu trimestrul III, în timp ce formarea brută de capital fix a consemnat o amplă contracţie în raport cu perioada similară a anului precedent.
Totodată, evoluţia exportului net şi-a mărit impactul contracţionist, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri şi servicii s-a reamplificat, iar cea a volumului exporturilor a continuat să se adâncească în teritoriul negativ. Deficitul comercial şi-a încetinit totuşi creşterea în termeni anuali şi în acest trimestru – pe fondul ameliorării semnificative a raportului de schimb -, însă deficitul de cont curent şi-a accelerat-o puternic, dată fiind şi deteriorarea severă a balanţelor veniturilor, inclusiv pe seama fluxurilor de fonduri europene de natura contului curent.
Cele mai recente date şi analize indică o încetinire pronunţată a creşterii în termeni trimestriali a economiei în trimestrul I 2025, implicând o dinamică anuală a PIB relativ similară celei din trimestrul precedent, în condiţiile unor evoluţii divergente la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.
Astfel, în luna ianuarie 2025, vânzările cu amănuntul şi-au diminuat semnificativ ritmul de creştere anuală, iar serviciile prestate populaţiei au scăzut uşor faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a consemnat un amplu salt, urcând mult în teritoriul pozitiv, în principal ca urmare a inflexiunilor majore produse pe segmentul rezidenţial şi pe cel al construcţiilor inginereşti.
Producţia industrială a suferit însă o contracţie în termeni anuali, iar variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a înregistrat o creştere sensibil mai modestă în raport cu trimestrul IV 2024 decât cea evidenţiată în cazul importurilor, astfel încât decalajul negativ dintre acestea s-a mărit semnificativ. Drept urmare, deficitul comercial şi-a accelerat puternic creşterea în termeni anuali în luna ianuarie 2025 comparativ cu trimestrul IV 2024, însă deficitul de cont curent şi-a temperat-o considerabil, sub impactul intrărilor mari de fonduri europene de natura subvenţiilor.
Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a accelerat creşterea lunară în decembrie 2024 şi în ianuarie 2025, iar rata şomajului BIM s-a redus uşor pe ansamblul primelor două luni din acest an, după ce a urcat şi s-a menţinut la o valoare medie de 5,7% în semestrul II 2024.
Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au mărit pe ansamblul trimestrului I 2025, după două trimestre de descreştere, iar deficitul de forţă de muncă şi-a corectat integral în acelaşi interval scăderea pronunţată înregistrată în ultimul trimestru din 2024. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în ianuarie 2025, rămânând însă la un nivel de două cifre, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-a mărit la 15,3% în debutul acestui an, după ce s-a redus considerabil în trimestrul IV 2024.
‘Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au rămas relativ constante în lunile februarie şi martie 2025. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit traiectoria descendentă până spre finele lunii februarie, corectându-şi integral creşterea abruptă consemnată în prima parte a lui ianuarie, iar ulterior s-au menţinut aproape neschimbate, în condiţiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare după finalizarea şi adoptarea proiectului de buget pentru anul curent, dar şi pe fondul fluctuaţiilor apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a repoziţionat la jumătatea trimestrului I 2025 şi a rămas apoi pe un palier mai înalt. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în februarie-martie, recuperând în bună măsură pierderea de valoare din trimestrul anterior, ca urmare a deprecierii accentuate consemnate de moneda americană pe pieţele financiare internaţionale în acest interval’, se arată în comunicatul băncii centrale.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului I 2025, ajungând la 9,4% în februarie, de la 8,8% în decembrie 2024, în condiţiile în care creditul acordat societăţilor nefinanciare şi-a accelerat creşterea, în timp ce ritmul împrumuturilor populaţiei şi-a frânat puternic ascensiunea, în principal pe seama celor pentru consum. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut marginal, la 69,9% în februarie 2025, de la 70,0% în decembrie 2024.
Banca centrală a decis anul trecut, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023.
În schimb, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5677 lei, în scădere cu 1,54 bani (-0,34%), comparativ cu luni, când s-a situat la 4,5831 lei.
Moneda naţională s-a apreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,1803 lei, în scădere cu 4,26 bani (-0,81%), faţă de 5,2229 lei, cotaţia anterioară.
Gramul de aur s-a scumpit marţi, până la valoarea de 427,9177 lei, de la 427,6549 lei, în şedinţa precedentă. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Banca Naţională a României a decis să menţină dobânda cheie la 6,5% pe an
15 ianuarie 2025, 15:52 / actualizat: 15 ianuarie 2025, 18:28
De asemenea, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Banca centrală a decis anul trecut, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023.
Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a crescut în ultimele trei luni ale anului 2024 mai mult decât s-a anticipat, urcând în decembrie la 5,14%, de la 4,62% în septembrie. Avansul faţă de finele trimestrului III a fost antrenat în principal de scumpirea combustibililor, prioritar ca efect al aprecierii semnificative a dolarului SUA pe piaţa financiară internaţională, şi într-o mică măsură de noile majorări consemnate de preţurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 şi al măririi cotaţiilor unor mărfuri.
În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul descendent în trimestrul IV 2024, menţinându-se până în decembrie la 5,6 la sută, nivel similar celui de la finele trimestrului III. Evoluţia a fost consecinţa influenţelor contrare venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi din scăderea dinamicii preţurilor importurilor, şi, pe de altă parte, din majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, precum şi din costurile salariale crescute, transferate cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt încă înalte şi al cererii solide de bunuri.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în decembrie la 5,5%, de la 4,8% în septembrie 2024. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s a redus însă la 5,6% în decembrie, de la 6,1% în septembrie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în decembrie 2024 la 5,8%, de la 6,4% în septembrie.
Activitatea economică a stagnat în trimestrul III 2024, după ce a crescut cu 0,1% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă o restrângere a excedentului de cerere agregată şi în acest interval.
Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 1,2% în trimestrul III 2024, de la 0,9% în trimestrul precedent. Creşterea în termeni anuali a consumului gospodăriilor populaţiei a rămas alertă în acest interval, deşi a încetinit în raport cu trimestrul II, în timp ce dinamica anuală a formării brute de capital fix şi-a prelungit descreşterea relativ abruptă, atingând un minim al ultimelor 9 trimestre.
Evoluţia exportului net şi-a redus însă considerabil impactul contracţionist în trimestrul III 2024, pe fondul scăderii relativ mai pronunţate a variaţiei anuale a volumului importurilor de bunuri şi servicii, care a rămas totuşi în teritoriul pozitiv. Drept urmare, deficitul comercial, precum şi cel de cont curent şi-au temperat semnificativ creşterea anuală în raport cu trimestrul precedent.
Cele mai recente date şi analize indică o creştere moderată a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024, în linie cu previziunile precedente, dar şi evoluţii mixte ale principalelor componente ale cererii agregate şi ale sectoarelor majore faţă de perioada similară a anului anterior.
Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului III 2024, în luna octombrie, vânzările cu amănuntul, dar mai ales cele auto-moto şi-au accelerat creşterea în termeni anuali, iar dinamica anuală a serviciilor prestate populaţiei a revenit în teritoriul pozitiv, în timp ce volumul lucrărilor de construcţii şi-a accentuat puternic declinul în termeni anuali. În acelaşi timp, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii s-a mărit uşor în octombrie-noiembrie 2024, reducându-şi ecartul negativ faţă de cea a importurilor, care a rămas constantă. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-şi tempereze creşterea faţă de perioada similară a anului trecut, însă deficitul de cont curent şi-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorării balanţelor veniturilor.
Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în septembrie şi a continuat să se mărească în octombrie 2024, într-un ritm relativ alert, iar rata şomajului BIM s-a redus la 5,4% în octombrie şi la 5,3% în noiembrie, după creşterea la o valoare medie de 5,6% în trimestrul III. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi-au stopat declinul în octombrie şi au rămas stabile în noiembrie-decembrie, încetinindu-şi astfel scăderea în termeni trimestriali, în timp ce deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accentuat descreşterea pe ansamblul trimestrului IV 2024. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal şi mai cu seamă cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie au înregistrat o scădere în octombrie, rămânând însă înalte, după ce în trimestrul III 2024 au crescut la 16,7%, respectiv la 18,6%.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au consemnat creşteri însemnate în a doua parte a lunii noiembrie, iar ulterior au rămas relativ constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat şi şi-au prelungit ascensiunea până în ultima decadă a lunii decembrie 2024, în contextul volatilităţii ridicate a apetitului global pentru risc, dar şi pe fondul incertitudinii asociate evenimentelor electorale derulate în noiembrie şi în debutul lunii decembrie, de natură să amplifice temporar îngrijorările investitorilor financiari legate de poziţia fiscală şi cea externă a economiei. Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil în lunile noiembrie şi decembrie, pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent. În raport cu dolarul SUA, leul a continuat însă să înregistreze deprecieri notabile în ambele luni, dată fiind întărirea pronunţată a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale în acest interval.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV 2024, ajungând la 8,8% în noiembrie, de la 8,4% în septembrie, în principal ca urmare a accelerării pe mai departe a creşterii împrumuturilor în lei ale populaţiei, prioritar pe seama celor pentru locuinţe. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a urcat astfel la 70,2% în noiembrie, de la 69,8% în septembrie.
Rata anuală a inflaţiei este de aşteptat să crească uşor în ultimele luni ale anului curent şi să cunoască o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025.
‘În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o perspectivă înrăutăţită a inflaţiei comparativ cu previziunile precedente, mai cu seamă pe termen scurt, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească uşor în ultimele luni ale anului curent şi să cunoască o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025, rămânând astfel deasupra intervalului ţintei şi semnificativ peste valorile anticipate anterior. Totodată, ea este aşteptată să îşi reia ulterior descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului ţintei şi rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei. Astfel, rata anuală a inflaţiei se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, iar apoi se va reduce la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,0%, 3,4% şi respectiv 3,2% indicate de proiecţia precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă’, se arată în minuta BNR.
Potrivit băncii centrale, s-a observat că evoluţia fluctuantă şi nivelurile mai ridicate ale ratei anuale a inflaţiei din următoarele trei trimestre sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublu sens – asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024 – dar şi secetei severe din acest an şi tendinţei de majorare a cotaţiilor unor mărfuri, de natură să afecteze pe mai departe dinamicile preţurilor alimentelor şi energiei. Acţiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni însă dezinflaţionistă ulterior, în principal sub impactul efectelor de bază ce se vor manifesta la nivelul subcomponentelor non-nealimentare ale inflaţiei de bază, dar şi pe segmentele preţuri administrate şi produse din tutun, au remarcat membrii Consiliului. Totodată, s-a sesizat că dinamica preţului combustibililor se va menţine probabil pe termen scurt sub nivelurile prognozate anterior, pe fondul evoluţiei recente şi anticipate a cotaţiei ţiţeiului.
Conform BNR, balanţa riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne totuşi înclinată în sens ascendent, au convenit membrii Consiliului, indicând drept surse majore evoluţia preţurilor energiei şi alimentelor, în contextul legislaţiei în domeniu şi al secetei prelungite din 2024, precum şi traiectoria cotaţiilor ţiţeiului şi altor materii prime, în condiţiile escaladării tensiunilor geopolitice.
În ceea ce priveşte factorii fundamentali, s-a arătat că din partea acestora sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai moderate şi în atenuare mai rapidă decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care excedentul de cerere agregată este anticipat să se restrângă progresiv în următoarele şase trimestre, până aproape de închidere, implicit la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior.
Pe orizontul scurt de timp, presiunile vor rămâne totuşi apreciabile, inclusiv în contextul dinamizării puternice a consumului privat în semestrul I şi probabil pe ansamblul anului 2024, precum şi ca urmare a nivelului crescut şi peste aşteptări atins recent de dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forţa de muncă din sectorul privat, au concluzionat membrii Consiliului.
Inflaţia de bază va recepta însă şi influenţele în creştere ale efectelor de bază dezinflaţioniste de pe segmentele mărfuri nealimentare şi servicii, care vor devansa influenţele de sens opus anticipate să decurgă pe termen scurt din evoluţia dinamicii preţurilor alimentelor procesate, sub impactul unor efecte statistice nefavorabile şi al tendinţei de creştere a cotaţiilor unor materii prime agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului.
S-a observat, totodată, că efecte dezinflaţioniste în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de aşteptat din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, dar mai cu seamă din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, într-un ritm uşor încetinit totuşi în raport cu proiecţia precedentă, şi de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat anterior.
În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va continua probabil să scadă gradual, pe o traiectorie mai ridicată pe termen scurt decât cea din proiecţia precedentă, dar ceva mai joasă pe cel de-al doilea segment al orizontului prognozei, coborând la 5,1% în decembrie 2024, la 3,5% în ultima lună a anului 2025 şi la 3,2% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,6%, 3,5% şi respectiv 3,4% anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă.
Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creşterea economică îşi va reduce sensibil ritmul în acest an – inclusiv ca urmare a performanţelor mai slabe ale agriculturii – iar în 2025 va cunoaşte o redresare moderată, în condiţiile revigorării cererii externe, precum şi pe fondul utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, într-un volum totuşi mai mic decât cel previzionat anterior. Perspectiva face probabilă restrângerea progresivă a excedentului de cerere agregată în următoarele şase trimestre, până aproape de închidere, şi menţinerea relativ constantă a acestuia ulterior, implicând coborârea lui pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ inferioare celor din proiecţia precedentă, au punctat unii membri ai Consiliului.
În contrast parţial cu aceste evoluţii, consumul gospodăriilor populaţiei îşi va mări probabil considerabil dinamica pe ansamblul anului curent şi va rămâne principalul determinant al avansului PIB în 2025, în contextul creşterii deosebit de alerte a venitului disponibil real al populaţiei, sub impactul majorărilor de salarii şi transferuri sociale, suprapuse traiectoriei descendente a ratei inflaţiei, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
În schimb, contribuţia formării brute de capital fix la avansul PIB este aşteptată să scadă semnificativ în 2024-2025, în condiţiile frânării puternice a creşterii componentei în anul curent, succedată de o reaccelerare în 2025, dar moderată din perspectivă istorică, pe fondul utilizării unui volum însemnat de fonduri europene, însă în scădere notabilă faţă de 2023, şi în contextul incertitudinilor asociate situaţiei şi programelor bugetare, precum şi evoluţiilor economice din Europa şi tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului.
În acelaşi timp, s-a observat că evoluţia exportului net se prefigurează a fi mult mai contracţionistă în anul curent decât s-a anticipat anterior, iar contribuţia ei la dinamica PIB va rămâne probabil negativă în 2025, pe fondul creşterii mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a volumului exporturilor, în corelaţie cu decalajul de ritm dintre absorbţia internă şi cererea externă. Drept urmare, deficitul de cont curent se va mări semnificativ ca pondere în PIB în 2024-2025 şi îşi va amplifica abaterea faţă de standardele europene, constituind o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.
Incertitudini şi riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, au arătat membrii Consiliului, date fiind măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate începând cu anul 2025 în scopul poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu noul cadru de guvernanţă economică al UE.
Potrivit BNR, s-a convenit, totodată, că incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa şi de pe plan global, inclusiv în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au evidenţiat importanţa atragerii şi utilizării eficiente a unui volum cât mai mare de fonduri europene, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis, în unanimitate, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
