Profesorul Cătălin Tănase, membru corespondent al Academiei Române, președintele Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii: „Grădina Botanică „Anastasie Fătu”, chiar și în prezent, în aglomerația aceasta urbană, reprezintă un spațiu perfect de recreere pentru foarte mulți dintre cei care o vizitează”
Publicat de hdaraban, 2 octombrie 2025, 19:07
Grădinile botanice, de multe ori, sunt considerate un bun dat pentru orașele în care se află. Deși discrete, spațiile, mai ales acum, capătă roluri multiple și extrem de importante pentru comunitățile mai mici sau mai mari.
Iașul poate fi exemplu pentru suma de problematici ce țin de ființarea Grădinii Botanice. Instituția, partea Universității „Alexandru Ioan Cuza”, se identifică și cu trecutul orașului. Poate fi invocat un an, 1856, momentul de înființare a primei grădini botanice, dar și o personalitate, Anastasie Fătu, medic naturalist, filantrop și om de cultură și care, prin eforturi financiare proprii, a pus la punctul un astfel de spațiu.
Grădina Botanică pe care o știm astăzi își are începuturile în anii ‘60, acum, cu o suprafață de aproape 88 de hectare. În anul 2000, instituția ieșeană a fost membru fondator al Asociației Grădinilor Botanice din România. Cu aceste repere pe fundal, Horia Daraban l-a avut invitat pe domnul profesor universitar doctor Cătălin Tănase, directorul Grădinii Botanice „Anastasie Fătu” de la Iași, membru corespondent al Academiei Române și, în acest cadru, președintele Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
Invitatul Radio Iași, în răspunsurile oferite, a abordat mai multe subiecte ce țin de Grădina Botanică; unul dintre ele, traficul rutier de pe șoseaua Munteni. „Ceea ce, începând cu 1999, se cheamă șoseaua Munteni a fost o alee în Grădina Botanică. Dacă această alee, în zona lacului, are o lățime sub 3 metri, eu nu cred că este o șosea destinată tuturor categoriilor de vehicule. […] Din anul 2007, am început discuțiile pentru a clarifica cum rezolvăm problema aceasta care deranjează; cine vine în Grădina Botanică, vine ca pieton, vine cu un cărucior în care se găsește un copil, vine să se recreeze, dacă nu, cumva, să studieze viețuitoarele, de exemplu, care se găsesc în zona lac. Sunt o mulțime de păsări, sunt amfibieni, sunt mamifere. Toate acestea sunt deranjate de acest trafic continuu. Fiind vorba de un drum de acces public, nici într-un caz, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, prin Grădina Botanică, nu poate limita accesul nimănui pe un drum care este declarat șosea și mai departe stradă.”
Profesorul Cătălin Tănase a oferit informații și despre izvoarele care se află pe terenul Grădinii Botanice. Referitor la sursele de apă de suprafață, „Direcția de Sănătate Publică Iași a prelevat probe, asta s-a întâmplat în perioada 2007-2008, din aceste izvoare de suprafață și a dovedit cu buletinele de analiză, apa nu este destinată, recomandată pentru consum.”
„Dacă vorbim de acele ape minerale și captarea din pânza de apă freatică, începând cu anul 2021-2022, conducerea Universității a solicitat analiza acestor izvoare de profunzime. Concluzia a fost că nu sunt recomandate pentru consum. Sunt aspecte foarte logice, clare, din ceea ce a însemnat, noi ne referim la prezent, dar zona aceasta unde se găsește Grădina Botanică a însemnat groapa de gunoi a Iașului.”
Referindu-se la Registrul spațiilor verzi din Iași, profesorul Cătălin Tănase a atras atenția că raportul realizat în 2018 „a fost cu foarte multe erori. O firmă care a câștigat o licitație a finalizat un registru al spațiilor verzi și care menționa, într-o parcelă din Grădina Botanică, o anumită specie de plop, și nu un plop, ci 40 de exemplare. Și, în realitate, nu există niciunul. De aceea, pe mine nu m-a mirat că se inițiază un nou proiect pentru ceea ce probabil va însemna un nou registru al spațiilor verzi din orașul nostru.”
Directorul Grădinii Botanice „Anastasie Fătu” a vorbit și despre destinul unor monumente ale naturii, unul dintre ele, teiul lui Eminescu din Parcul Copou. Prin preocupările specialiștilor, în anii ’80, au fost colectați drajoni, clone vegetale din celebrul copac. „Avem, în prezent, doi arbori care arată superb și noi, necontenit, selectăm drajonii pe care îi ducem în pepinieră. Am făcut și un studiu genetic care dovedește apartenența clonelor din Grădina Botanică la teiul lui Eminescu. De altfel, municipalitatea, cu prilejul Centenarului Marii Uniri, a transferat un astfel de vlăstar în parcul central din Viena”. Eu, în urmă cu patru ani, am oferit unei comunități de români de lângă Rotterdam, și deja, anul acesta, am fost la a patra ediție a Sărbătorii Teiului lui Eminescu. Iar cel mai recent, o delegație a Primăriei a dus la Chișinău, cu prilejul unui eveniment, doi vlăstari din teiul lui Eminescu. Acestea sunt lucruri care rămân.”
Interviu realizat de Horia Daraban
