#InfoEconomic: Paul Butnariu, președintele CCI Iași, despre concluziile breviarului economic al județului: în ultimul an, „consistentă a fost creșterea din domeniul comerțului, ceea ce înseamnă că au fost bani în piață”
Publicat de hdaraban, 22 august 2025, 17:28
Cifra de afaceri a companiilor care au sediul social în județul Iași a crescut, din 2023 până în 2024, cu zece procente, asta, deși numărul angajaților a rămas același. Datele se regăsesc în breviarul economic al județului (ediția 2025), analiză publicată în această lună de Camera de Comerț și Industrie Iași. La #Infoeconomic, Horia Daraban a discutat despre starea mediului antreprenorial local cu președintele instituției, Paul Butnariu.
Invitatul Radio Iași, în răspunsurile sale, a punctat că județul are o economie puternică și relevantă la nivel național, depășind ca PIB, județe precum Brașov și Ilfov. La fel, în favoarea unei astfel de afirmații este și faptul că peste 200 de companii ieșene au un cuvânt de spus în analizele de specialitate pentru România.
Pe de altă parte, Paul Butnariu evidențiază că județul are un deficit comercial însemnat, chiar și în relația cu Republica Moldova. Mai exact, Iașul primește mărfuri în valoare de 100 de milioane de euro și trimite peste Prut bunuri de aproximativ 50 de milioane.
Atuul local principal neexploatat economic, consideră președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, este zona universitară, care cuprinde și mediul de cercetare. Legătura acestui plan cu mediul antreprenorial, spune Paul Butnariu, ar aduce avantaje clare pentru economia județului Iași.
Horia Daraban: Putem oferi o imagine de ansamblu din punct de vedere economic? Zona Iașului este pe plus dacă e să urmărim o evoluție?
Paul Butnariu: Da, din punctul nostru de vedere, suntem singura entitate, singura instituție din România care face așa ceva, respectiv, analizăm nu prin percepții subiective, nu prin informații din culise sau din media, ci pe cifre, pe bilanțuri depuse către firme în termenul prevăzut de lege la administrația fiscală. Vorbim aici de bilanțuri pe anul 2024 depuse până la 30 iunie 2025.
Acestea ne sunt puse la dispoziție către ANAF și, în baza lor, încercăm să facem acest breviar economic. La fel, fără falsă modestie, cred că, alături doar de Camera Națională a României, suntem singura cameră care elaborează acest material, pe care noi considerăm că îl punem la dispoziția tuturor celor care au putere de decizie economică-politică.
Deci e un breviar economic care analizează ceea ce e un stop cadru al economiei ieșene, și, pe de altă parte, un top al firmelor, care, la fel, suntem singura instituție abilitată, printr-o lege, de a elabora acest top al firmelor.
Evident, față de anul 2023, anul 2024 a însemnat o creștere economică de mai bine de 10%.
Bilanțurile depuse în 2023 au fost de 9,5 miliarde euro, bilanțuri depuse de firmele care-și au sediul social în Iași, și, anul acesta, au 10,67 miliarde euro cifră de afaceri
În 2024, vorbim de o creștere economică consistentă, relativ echilibrat repartizată, cu accentul că, pe ultimii cam 2-3 ani de zile, mai ales după COVID, se constată o creștere mai accelerată a sectorului comerț față de ceea ce înseamnă sectorul de producție industrială.
Horia Daraban: Acest plus de 10-11% pe care l-ați invocat dumneavoastră, în ceea ce privește cifra de afaceri, urmărind pe ansamblu, este proporțional cu creșterea numărului angajaților?
Paul Butnariu: Nu chiar, pentru că, din punctul acesta de vedere, creșterea numărului salariaților a fost doar de circa 1000 de locuri de muncă; dar asta, din punctul nostru de vedere, ținând cont că șomajul existent anul trecut a fost totuși la un nivel minim, undeva în jurul la 3-4%, ei bine, din punctul nostru de vedere, a avea o creștere economică atât de consistentă, aproape cu același număr de salariați, înseamnă creșterea productivității, înseamnă digitalizare, automatizare și tot lanțul acesta de retehnologizare a firmelor din Iași. În schimb, au crescut și numărul de firme, deci de la 23 de mii de firme câte am avut în 2023, am ajuns anul trecut la un număr de aproape 25 de mii de firme, ceea ce înseamnă că spiritul antreprenorial în Iași rămâne în continuare consistent și prezent.
Horia Daraban: Dacă e să oferim un tablou pe domenii de activitate, vorbim despre o anumită zonă care iese în evidență sau este o diversitate și un echilibru în economia ieșeană?
Paul Butnariu: Creșterea este cam aceeași, la aproape toate domeniile de activitate. Noi clasificăm, să spunem, firmele și topul firmelor și această analiză pe care o facem prin clasele de coduri CAEN, respectiv pe industrie, pe agricultură, pe IT, pe HORECA, pe comerț, pe servicii și pe construcții. Acestea sunt șapte domenii pe care noi le cuantificăm, sigur, și acolo în funcție de dimensiunea firmelor, în funcție de specificul fiecărei activități și așa mai departe.
Consistentă a fost creșterea din domeniul comerțului, ceea ce înseamnă că au fost bani în piață, pentru că înseamnă că cetățenii Iașului au cerut bunuri să le cumpere prin activitate comercială. Atât de la marii retaileri, dar subliniez faptul că noi nu monitorizăm firmele marilor retaileri aici, în Iași, ci vorbim strict de firmele care au ca obiect de activitate comerțul cu sediul social în Iași. Deci, din această perspectivă, considerăm, cu siguranță, creșterea comercială a fost mult mai consistentă în ceea ce privește marii retailerii.
Asta, subliniez, în pofidă a ceea ce este ca o părere generală, de o sărăcie generală, de un dezastru din punct de vedere al ceea ce înseamnă puterea de cumpărare a românilor. Realitatea ne contrazice într-o bună măsură pentru că vedem că cifra de afaceri în comerț a crescut, cifra de afaceri în servicii a crescut și nu putem pune această creștere doar pe seama creșterii inflaționiste, ci este o creștere reală, este o creștere consistentă, care se vede, subliniez, în profitul și în cifra de afaceri a firmelor.
Ce ar mai fi aici de completat, o chestiune care pentru noi este total neplăcută, ca să folosesc un eufemism, este deficitul comercial. Asta înseamnă că noi importăm mult mai mult decât exportăm. Respectiv, importăm în ultimii ani cu o medie de peste 30-32 de miliarde de euro, deficitul comercial a României, ceea ce înseamnă că noi cumpărăm bunuri, produse sau, altfel spus, muncim în România, pe bani românești, ne mai și împrumutăm din bănci unii dintre noi și cumpărăm produse fabricate oriunde în altă parte, numai România nu. Și din punctul meu de vedere, asta înseamnă că noi, economia românească, antreprenorii români, firmele românești nu sunt capabile să răspundă solicitărilor din piața a cetățenilor României.
Horia Daraban: Asta se întâmplă la nivel național sau este vorba și de ceea ce se întâmplă la nivelul județului Iași?
Paul Butnariu: Da, și la nivelul județului Iași este chiar, dacă vreți, un pic accentuată și chiar un pic diferită această diferență între import și export. De ce? Să vă dau un exemplu: suntem unul din puține județe din România care au deficit comercial cu Republica Moldova.
Am exportat mărfuri în Republica Moldova de aproape 50 de milioane de euro, am importat mărfuri de Republica Moldova de aproape 100 de milioane de euro. Din punctul meu de vedere, atunci când merg în Moldova, îi laud pe moldoveni pentru că asta înseamnă că au capacitate antreprenorială, știu să facă comerț și să răspundă cerilor pieței din Iași și mai ales calitatea bunurilor pe care le aduc ei din Republica Moldova este satisfăcătoare pentru consumatorul ieșean.
Horia Daraban: Acest dezechilibru în ceea ce importăm și ceea ce exportăm, și mă refer aici la județul Iași, ar putea fi rezolvat prin ceea ce înseamnă apariția infrastructurii rutiere?
Paul Butnariu: Singura cale de a se dezvolta această regiune este asigurarea unei legături de infrastructură eficientă între nord-estul României și restul Uniunii Europene. De ce spunem asta? Pentru că, din totalul de 2,5-2,7 miliarde de comerț exterior pe care îl are Iașul, mai bine de 70% în unii ani, chiar și 80% pleacă spre piața vest-europeană.
Cum pleacă până acolo? Pleacă cu costuri mai mari, ceea ce ne face prohibiți față de ceea ce înseamnă profit. Parcurgem până la Oradea 126 de localități din care una, două sau trei au șosele de centură, traversăm două-trei rânduri de munți adevărați ca să ajungem până la Budapesta sau până la Viena.
Asta presupune cheltuieli de transport uriașe, cheltuieli de transport care afectează prețul cu care noi vindem un produs similar făcut în Iași cu unul similar făcut la Oradea.
Horia Daraban: Pe lângă acest breviar, este și topul firmelor care performează în județ și aici invoc un reper: peste 200 de firme s-au clasat pe podiumul topului la ultimele zece ediții consecutive. Faptul că topul firmelor pe domenii este dominat, în general, plecând de la aceste date, ani de-a rândul de aceleași companii, ce arată? Faptul că acestea sunt bine pregătite și sunt performante sau că există o incapacitate la nivel local a antreprenorilor de a începe, de a avea startup-uri și să performeze ulterior?
Paul Butnariu: Este o cauză bipolară, ceea ce ați spus dumneavoastră, din două motive. Unu, faptul că nu putem să ne dezvoltăm antreprenorial, este o chestiune, dar să fim realiști, nu o să poată porni acum un antreprenor o industrie sau o producție în industrie care să depășească firme deja bine consacrate în Iași, cum sunt Electra, Antibiotice și așa mai departe. Pe de altă parte, lipsa infrastructurii înseamnă că nu o să poată să vină niciun investitor mare care să-l concureze, de exemplu, pe BorgWarner sau pe Phinia, cum îi spune acum.
Deci, din această perspectivă, este, practic, o dualitate, dacă vreți, motive absolut obiective, care împiedică ca aceste firme să poată fi, eu știu, deposedate de laurii topului. Normal că este greu să poți depăși în industrie firme consacrate, începând cu Antibiotice, este greu să depășești în comerț firme consacrate, cum este Conex Distribution, este greu să depășești în IT, Amazon, care este, să spunem, cel mai mare investitor, la ora asta, din Iași, sau o firmă ieșeană, cum e Quartz Matrix. Astea sunt realitățile.
Pe de o altă parte, asta înseamnă că aceste firme sunt consolidate, sunt bine conduse, bine managerizate și sunt în situația de a obține rezultate nu doar la nivel județean, ci avem peste două, trei sute de firme care se clasează în topul național al firmelor. Asta înseamnă firme care sunt pe o bază bună de dezvoltare și care, practic, asigură, dacă vreți, motorul locomotivei economiei ieșene.
Horia Daraban: Este vreun atu al județului Iași și care nu este exploatat în ideea antreprenorială, în ideea economică?
Paul Butnariu: Da, din punctul meu de vedere, noi întotdeauna am spus că motorul economic al Iașiului este mediul academic și universitar. Acest mediu trebuie repus într-o valoare care era cu câțiva ani, poate mai mulți sau mai puțini ani, în sensul în care să existe un parteneriat între mediul economic, mediul universitar, mediul academic, mediul de cercetare, dezvoltare; pentru că, fără a utiliza potențialul acesta enorm pe care-l au universitățile ieșene, institutele de cercetare ieșene, fără a promova această dezvoltare, dacă vreți, în avanpremieră a unor produse, a unor idei, a unor servicii, Iașul nu poate să reziste acolo unde, de câțiva ani, s-a poziționat, respectiv: am progresat în ultimii 10-15 ani ca și PIB total, a tot ceea ce înseamnă activitate în județul Iași, de la locul 8-9, când aveam în fața noastră județe precum Ilfov, Argeș, Brașov, și le-am depășit ca Produs Intern Brut.
Anul trecut, am ajuns pe locul 6, după București, care, sigur, este în altă ligă, după Cluj, după Timiș, după Constanța și după Prahova. Am depășit Brașovul. Eu spuneam că, dacă o ținem în ritmul acesta, probabil, în 2-3 ani de zile, ar trebui să depășim și județul Prahova, dar în condițiile economice pe care le vedem în anul acesta, 2025, și cele preconizate în 2026, mi-e greu să cred că vom avea condiții să atragem investiții care să depășească volumul de investiții din Prahova.
Horia Daraban: La nivel regional, și mă refer aici la cele șase județe ale regiunii nord-est, este bine că Iașul este un pol atât de puternic sau ar trebui așezat mai echilibrat, dacă se poate?
Paul Butnariu: Nu este bine ca să existe această polarizare, dar este o realitate. Dacă nu ar fi această polarizare, regiunea toată ar bălti într-o sărăcie generală, într-un pol și într-o regiune săraca a Uniunii Europene, respectiv la marginea Uniunii Europene, situată undeva printre ultimele locuri ca dezvoltare; avem un vecin, Republica Moldova, care e considerat cea mai săracă țară din Europa și avem o regiune, Cernauți, care era până la război cea mai săracă regiune din Ucraina. Deci suntem într-o zonă în care, din cauza dezavantajului infrastructurii și a geografiei, ne spun unii politicieni, nu avem posibilități de a ne dezvolta.
Cu toate astea, Iașul a reușit să rupă aceste bariere, tocmai prin faptul că a avut acest mediu academic și universitar și un spirit antreprenorial promovat de către tineri, adoptat de către tineri, care ne-a dus să avem o media antreprenorilor, o medie a firmelor mici și mijlocii în județul nostru egală cu media națională, ceea ce este mare lucru față de celelalte județe care ne înconjoară. Botoșani, Vaslui sunt etern exemplele de minimă dezvoltare a României, de o polarizare prea exagerată și defavorabilă cetățenilor din aceste județe, atât în comparație cu Iașul, cât mai ales în comparație cu Bucureștiul.
Horia Daraban: Ați menționat, dumneavoastră, la un moment dat, de starea actuală și ceea ce se întâmplă pe plan național, măsurile care se iau. Cu siguranță, discutați cu antreprenori, cu oameni de afaceri. Care este reacția lor, care este poziția lor, cum văd ei viitorul apropiat, raportându-se la incertitudinile, la provocările care se înregistrează acum?
Paul Butnariu: Este mai nuanțat, în sensul în care, o parte din măsurile taxabile către antreprenori, sigur că sunt contestabile, dar o bună parte din antreprenori le pot înțelege, pentru că suntem conștienți că statul are nevoie de o reechilibrare a veniturilor, de un grad de colectare mai mare al veniturilor și atunci sigur că acceptăm, vrând, nevrând, o anumită creștere a impozitărilor și a taxărilor și a modificărilor.
Numai că aceste modificări fiscale sunt prea abrupte, prea dese, nu ne lasă să ne facem un plan de afaceri cu care să poți să-ți dezvolți afacerea atât cât îți permite contextul pieței noastre. Pe de altă parte, noi, Camera, am înaintat nenumărate propuneri către guvernanți în care am solicitat „ok, înțelegem faptul că e nevoie de bani mai mulți la buget, pentru că e nevoie de apărare, de educație, de sănătate și așa mai departe, dar, pe de altă parte, solicităm conducerii guvernului să se uită în curtea proprie”.
Este inadmisibil să ai cheltuieli bugetare atât de mari. Este inadmisibil să ai discrepanțe salariale și de venituri atât de mari față de restul cetățenilor și față de angajații noștri din sistemul privat. Este inadmisibil, am inventariat peste 140 de entități cu care cetățeanul antreprenor interacționează pe diverse planuri de activitate, depinde ce autorizație ai nevoie. Dar mai bine de jumătate sunt restructurabile. Mai bine de jumătate nu reprezintă altceva decât sinecuri pentru cei care au pile și relații politice.
Asta este realitatea, nu ne ferim să o spunem. Problema este să-și asume și guvernanții faptul că trebuie să pună stop joc pe acest sistem, dacă vreți, de căpușare a sistemului bugetar și să trecem la eficientizare. Iar o cale pe care am spus-o este analiza acestor entități, comasarea lor, cele care nu sunt utile să fie externalizate, iar pe de altă parte, să vorbim la modul serios de o reorganizare administrativ-teritorială care să fie și eficientă economic, dar care să și corespundă noilor realități de dezvoltare a regiunilor.
Horia Daraban: Având aceste date pe fundal la timpul prezent, vedeți în 2025 un număr mai mare de firme sau o scădere, așa cum s-a întâmplat în 2008?
Paul Butnariu: Da, sigur că da, dacă tot m-ați provocat, vreau să vă spun că Iașul, după criza din 2009, Iașul și-a revenit, adică a făcut aceeași cifră de afaceri ca în 2008, în 2013. Deci a durat 5 ani, după care iar a mers pe un palier până în 2015 ca o cifră de afaceri. De ce?
Este un exemplu dramatic de ceea ce înseamnă efectele unei crize. Dacă Guvernul României nu reușește să implementeze măsuri cu adevărat eficiente din punctul de vedere al cheltuielilor bugetare, riscăm să ajungem într-o incapacitate de organizare, de dezvoltare antreprenorială, s-ar putea să ajungem și la banii FMI-ului și atunci sigur că orice antreprenor este mult mai precaut.
Decizia trebuie să fie rapidă și cu măsuri eficiente. Or, lipsa acestor măsuri eficiente, implementarea lor, de a vedea omul de afaceri că da, „ok, mi se iau și mie bani, dar și statul face un gest de a-și reduce cheltuielile”, conduce la această precauție a antreprenorilor, unii de a-și deschide o nouă afacere, alții de a-și dezvolta afacerea pentru că așteaptă să vadă ce se întâmplă.
Nu riscă să-și cheltuiască banii proprii sau să împrumute banii de investiții, în condițiile în care tu nu știi ce taxe vei avea de la 1 ianuarie, cine mai vine de la stat să te controleze și pentru ce să te controleze, și atunci, omul care ar intenționa, fie să-și deschidă un business, fie să-și dezvolte, fie să-și caute o asociere mai puternică, așteaptă să vadă ce se întâmplă, iar lucrul ăsta se vede deja.
Noi îl percepem la nivelul Camerei, nu pe baza cifrelor, dar, repet, pe baza expertizei noastre, văzând cam care sunt solicitările: foarte multe firme care își închid activitatea, care își solicită autolichidarea, care își modifică statutul în ideea că vor mai aștepta vremurile în care să vadă dacă pot să-și deschidă o investiție sau să-și parcurgă drumul spre retehnologizare. Rămân în stand-by foarte multe firme.
Sigur, asta nu înseamnă că, totuși, economia nu merge, pentru că, fiind realiști, consumul încă produce în România, încă are forță, dar, pe de altă parte, cred că orice cetățean român, la ora asta, e un pic mai precaut la a-și cheltui banii pe ceea ce înseamnă bunurile de larg consum, neesențiale, pe ieșitul în oraș, pe cheltuielile legate de vacanță și așa mai departe.
Varianta audio a interviului:
