Pledoarie pentru colecționarea mărcilor poștale. Medicul Victor Bejan, un împătimit al filateliei: prin strângerea de timbre se dezvoltă „dorința de a descoperi lucruri interesante, de a învăța limbi străine, istorie, geografie, dar și de socializare” Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (10.08.2025)

Publicat de hdaraban, 13 august 2025, 15:08
E un univers în toată puterea cuvântului și care merită să fie descoperit. Primul pas poate fi făcut simplu, achiziționând un plic cu timbre. Ei, și din acest punct, orizontul se deschide, dând frâu liber pasiunii legate de filatelie. Un domeniu discret, ar spune unii, dar care, cu siguranță, are un puls clar definit și o istorie bogată.
Se poate alege ca reper anul 1858, când s-au tipărit în Moldova primele timbre poștale imprimate cu un cap de bour, vechea stemă a Principatului, astăzi, unele dintre cele mai valorase mărci poștale din lume.
La „Weekend cu prieteni” despre pasiune, timbre și cum se manifestă fenomenul colecționării lor într-o era vitezei, a accesului rapid și facil la informație. Horia Daraban l-a avut invitat pe domnul doctor Victor Bejan, vicepreședinte al Asociației Filatelice Acacia Iași.
Domnia sa a vorbit cu emoție despre colecționarea mărcilor poștale, îmbinând povești locale, provocări actuale și speranțe pentru destinul filateliei legate de tinerele generații.
În nota curiozităților, invitatul a expus povestea celui mai scump ziar din lume, „Bour și Vulturi”, care a fost trimis din Iași la Galați, la jumătate de secol XIX, francat cu opt timbre Cap de Bour. Publicația a fost scoasă la licitație în 2006 și a fost adjudecată cu aproape un milion de dolari.
Dincolo de investiție pentru a scoate un profit pe termen lung, colecționarea timbrelor înseamnă însușirea unor cunoștințe. În acest sens, medicul Victor Bejan a precizat că filatelia are un rol educațional. „Una este a învăța în mod în mod activ, luând timbru, uitându-te de unde este, pentru că sunt țări exotice care pun în circulație timbre. După ceea, anii, istoria, marile personalități se învață mai greu de pe tabletă, de pe telefon; nu numai asta, și dezvoltarea gustului de frumos, a artei. Deci uitați câte beneficii ar avea colecționarea de timbre.”
Hora Daraban: Primul timbru în clasor, în urmă cu câți ani?
Victor Bejan: Primul timbru, o să rămâneți uimiți, l-am primit de la tatăl meu în urmă cu peste 65 de ani. Era sfârșitul anilor ‘50, începutul anilor ‘60, ca apoi lucrul acesta să mă facă să iubesc filatelia și, de la vârsta de zece ani, să încep să colecționez într-un mod organizat.
Horia Daraban: Iar acum, o colecție, cu siguranță, amplă pe diferite teme, diferite subiecte?
Victor Bejan: E adevărat, este amplă. Au apărut totuși niște sincope în colecționarea timbrelor. Am o colecție frumoasă legată strict de România, adică timbrele românești neștampilate și cu toate temele care au fost abordate pe perioada anilor respectivi.
Pentru că, într-adevăr, colecționare se rezumă uneori numai pentru anumite teme. Eu am încercat, și este foarte greu, să colecționez ceea ce s-a editat în fiecare an, astfel încât, colecția este diversificată prin temele abordate.
Horia Daraban: Până la urmă, de ce să colecționăm timbre?
Victor Bejan: Este foarte important lucrul acesta, să știți, și pentru dezvoltare, în special la copii. Este foarte important ca cei mici să poată să li se dezvolte această dorință de a colecționa timbre, pentru că timbrele le dezvoltă niște însușiri, adică, de tenacitate, dorința de putea să descopere lucruri interesante, achiziționând aceste timbre cu diverse tematici; apoi de a învăța limbi străine, pe de o parte, pe de altă parte pot învăța istorie, geografie.
De asemenea le dezvoltă dorința de socializare, deoarece, pentru a colecționa, ne întâlneam și astăzi ne întâlnim pentru a face schimburi de timbre, pentru a face schimb de adrese. Să știți că, înainte de 1989, am avut posibilitatea să luăm legătura cu colecționari din diverse țări ale lumii, astfel încât orizontul psihologic și orizontul de cunoaștere s-a putut lărgi prin aceste contacte.
Horia Daraban: Având în vedere ceea ce ați spus dumneavoastră și cu raportare la ceea ce se întâmpla în universul filatelic înainte de 1989, acum, acest univers mai primește, are la fel de mulți curioși în a-i înțelege dimensiunile? Sau chiar aceasta reprezintă o provocare, în a găsi noi adepți legat de timbre și colecționarea lor?
Victor Bejan: Foarte interesant, să știți că, înainte de 1989, era un număr mare de colecționari. De obicei, duminica ne întâlneam la sediul Poștei Române de pe Cuza Vodă, astfel încât era un moment frumos. După 1990 și ceva, foarte important lucrul acesta, nu a mai existat un magazin dedicat filateliei, astfel încât filateliștii sau doritorii de a cumpăra aceste timbre trebuiau să se ducă la Bacău.
În ultimii ani, în sfârșit, s-a deschis un magazin în cadrul poștei de lângă sediul Consiliului Județean, la parterul Casei Cărții; astfel s-a reînnodat această tradiție și e foarte importantă pentru filateliști și pentru cei care doresc să facă aceste colecții.
Horia Daraban: Apropo, vă întâlniți cu adolescenți, cu copii care să întrebe ce e timbrul și să facă colecții?
Victor Bejan: Cu părere de rău, sunt foarte puțini copii și tineri. În general, seniorii au rămas cu această dorință de a colecționa. Într-adevăr, ca să fii colecționar trebuie să ai și o doză de inconștiență, pentru că necesită și efort financiar, este adevărat, și timp.
Horia Daraban: Pentru că ați spus de investiție, până la urmă, colecționarea timbrelor, filatelia, generic vorbind, poate fi privită doar în această cheie a pasiunii sau este și o investiție pe termen lung?
Victor Bejan: Este o investiție educațională, în primul rând, dar este și o investiție a la long; investiție financiară, pentru că o serie de timbre sunt foarte, foarte valoroase. Capul de Bour, care a fost pus în circulație în 1858, pe data de 15 iulie, este primul timbru tipărit pe teritoriul României de astăzi.
Apropo de investiții, să știți că aceste timbre, Cap de Bour, au avut mai multe ediții, cea mai valoroasă este prima, din 1858, patru timbre foarte valoroase, peste zeci de mii de euro costă în ziua de astăzi, dar foarte interesant și este un lucru de reținut: în urmă cu câțiva ani, în Elveția, s-a vândut un ziar care se chema „Bour și Vulturi”, care a fost realizat în anii respectivi, un ziar care a fost trimis din Iași la Galați, dar francat, deci s-au pus opt timbre cu Cap de Bour. Acel ziar s-a vândut cu un milion de euro.
Horia Daraban: O sumă colosală!
Victor Bejan: Cel mai scump, să spunem, ziar, datorită acestor timbre, vândut vreodată în lume. Deci, uitați importanța acestei dorințe de a colecționa.
Horia Daraban: Faptul că timbrul, generic vorbind, poate reprezenta o investiție, este singura justificare în favoarea ideii că marca poștală, timbrul are viitor în lumea noastră plină de digitalizare, de evoluții și revoluții tehnologice. Cu alte cuvinte, are viitor timbrul?
Victor Bejan: Eu cred că va avea viitor timbrul, dar lucrul acesta se poate realiza cu sprijinul statului. De ce spun asta? Pentru investiții, tocmai în organizarea acestor asociații. În momentul de față, funcționează Federația Filatelică Română, dar trebuie să fie mai activă. Totodată, trebuie dezvoltate aceste lanțuri de magazine filatelice și, bineînțeles, să se pună în circulație timbre cât mai interesante, cât mai frumoase, cât mai valoroase, pe de-o parte, din punct de vedere financiar, dar și educațional. Una este a învăța în mod, și vorbesc ca medic, în mod activ, luând timbru, uitându-te de unde este, pentru că sunt țări exotice care pun în circulație timbre.
După ceea, anii, istoria, marile personalități se învață mai greu de pe tabletă, de pe telefon; nu numai asta, și dezvoltarea gustului de frumos, a artei. Deci uitați câte beneficii ar avea colecționarea de timbre. Noi am fost printre primele țări din lume care au tipărit și au pus în circulație timbre.
La noi a fost în 1858, iar primul timbru în lume a fost pus în circulație în 1840, în Anglia, cu efigia reginei Victoria. Pe de altă parte, contează foarte mult părinții; ei să le găsească și această preocupare, această dorință de a colecționa.
Horia Daraban: Așadar, ca o concluzie a dialogului nostru, domnule doctor, care este primul pas pe care trebuie să-l facă, cel mic, cel mare, pe drumul colecționării timbrelor?
Victor Bejan: Este, în primul rând, de a putea să meargă la un magazin de timbre, să se hotărască împreună cu părinții cam ce ar putea să colecționeze, fie pe tematică, fie timbrele unei țări, și să achiziționeze o dată de două, de trei ori niște timbre. Și vă asigur eu că tocmai vederea acelor frumoase timbre îi va dezvolta copilului și dorința de a putea să fie colecționar și, totodată, să transmită colegilor, prietenilor aceeași dorință.
Varianta audio a dialogului: