Graduation Highlights – 2024, absolvenții de la Specializarea Foto Video (UNAGE Iași) expun la Borderline Art Space
Publicat de isoreanu, 10 iulie 2024, 12:23
Artiștii vizuali, absolvenți ai studiilor de licență și master de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, expun la Galeria Borderline Art Space, conform tradiției inițiate în urmă cu mai mulți ani de directorul galeriei, George Pleșu.
Imaginația debordantă corelată cu documentarea serioasă și cu o bună cunoaștere a modalităților de exprimare, deprindere datorată profesorilor de la Specializarea Foto-Video, caracterizează proiectele tinerilor artiști.
O invitație la expoziție formulată de Ioana Soreanu.
Galeria Borderline Art Space din Iași găzduiește o nouă ediție a evenimentului „Graduation Highlights”, expoziția absolvenților Facultății de Arte Vizuale și Design de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu”. De această dată, au fost selectate proiecte ale tinerilor artiști de la Specializarea Foto-Video. Vernisajul a avut loc luni seara, iar expoziția poate fi vizitată până pe 15 august.
Talentul și creativitatea absolvenților studiilor de licență și master sunt remarcabile. Temele sunt surprinzătoare, la fel și modurile de abordare.
Amina Elena Iacob, absolventă a studiilor de licență, prezintă un video experimental despre relația dintre memorie și tehnologie:
Amina Elena Iacob: Am dorit să explorez granița dintre digital și natural și felul în care noi acum ne bazăm foarte mult pe amintirile înregistrate în mediul digital, în special cu camerele foto, telefoanele ș.a.m.d., astfel încât, nu ne mai bazăm pe memoria noastră pentru a înregistra aceste momente, iar când încercăm să le accesăm fără acest ajutor, ele sunt incomplete. În videoul meu, înlocuiesc această parte incompletă cu glitch-ul, iar privind videoul, o să se vadă lipsa informațiilor care provoacă creierul să completeze aceste informații cu imagini pe care deja le avem stocate în amintire, astfel încât toate imaginile sunt din natură, ușor de înlocuit. Este un proiect video, într-adevăr, instalat cu un covor tradițional și cu stufăriș pentru a imersa privitorul în aceste peisaje. Sunt, într-adevăr, niște căști și sunetul este din „Dumbrava minunată” pentru a încuraja această parte imaginativă.
Proiectul lui Radu Neacșu, absolvent de master, ascunde nostaligia față de locurile natale. Fotografiile, cuprinse într-un album editat excelent, documentează riguros, din punct de vedere sociologic, experiența unei femei dintr-o localitate din județul Vaslui. Din nevoia de a-și conserva moștenirea pentru cei cinci copii plecați în Spania, femeia își transformă casa într-un muzeu cu obiecte tradiționale, confecționate de ea sau primite de la părinți și bunici. Moștenirea ei înseamnă, de fapt, rădăcinile adânc înfipte în pâmântul natal, care îi cheamă mereu acasă pe copii.
Radu Neacșu: Acum 3 ani, am plecat foarte curios să aflu despre tradițiile satului din care provin, de fapt. Satul se numește Satul Nou, din comuna Mântenii de Sus, din Vaslui. Am aflat că această doamnă ar cam fi singura din sat care a păstrat tradițiile pe care le avem și a creat un muzeu în propria casă, cu toate obiectele pe care le-a strâns din timpul vieții ei, timpul vieții părinților și bunicilor ei. Are un soi de simț artistic nerafinat. E mai degrabă un muzeu personal ce are acolo, nu e declarat per se un muzeu. Are căuș de 100 de ani, de lemn, sau ii, pe care ea le-a confecționat, opinci… Mi-am dat seama că fiecare obiect pe care îl are ea acolo are un set de valoare spirituală. Fiecare obiect de acolo, practic, e conexiunea ei cu copiii. Când vrea să le vorbească și nu poate să o facă, acolo e reprezentare a lor. E ca un fel de altar.
Condiția femeii este un subiect de actualitate. Claudia Nicola Ungureanu a ales să documenteze condiția femeii în Penitenciarul de la Târgșor, din Ploiești, într-un proiect de licență ce include fotografie înrămată, print digital, obiect și video:
Claudia Nicola Ungureanu: Pe mine mă interesează temele sociale, în primul rând, și m-a interesat acest subiect din cauza faptului că nu cunosc nimic despre el și am vrut să văd cu ochii mei ceea ce se întâmplă acolo. Am fost influențată de media internațională. Astfel, am vrut să cunosc mai mult din ce se întâmplă în România. Este o instalație mixă, cuprinde un video, un jurnal comentariu și obiectul găsit, care este un telefon public, care redă interviurile deținutelor cu care am avut contact în Penitenciar.
Ioana Soreau: Deci, noi putem să privim imaginile, în același timp, ducem receptorul la ureche și auzim două povești, nu-i așa, pe care două deținute de la Târgșor vi le-au povestit, le-ați înregistrat…
Claudia Nicola Ungureanu: Da, ele au fost două persoane care urmează să se elibereze, iar astfel și-a povestit, practic, experiența în cadrul penitenciarului și chiar de dinainte.
Conf. univ. dr. Lavinia German, de la Specializarea Foto-Video, a remarcat un interes crescut al tinerilor artiști pentru temele de actualitate și pentru studierea acestora în profunzime:
Lavinia German: Cred că e un interes mult mai mare a tinerii generației pentru analiza diverselor subiecte sociale sau a subiectelor care privesc comunitatea și care îi privesc pe ei, în mod direct. Lucruri cu care ei se întâlnesc în viața de zi cu zi, diverse situații, contexte sau diverse teme care le trezesc interes. În cazul acestei generații, am putea să tragem această concluzie privind lucrările, un studiu aprofundat cu multă eleganță, aș putea să zic, dar în aceeași măsură, și cu pertinență, al unor subiecte foarte curajoase, de la migrație până la situația celor care trăiesc în închisori sau până la situații de natură mult mai intimistă a individului și a felului în care el se poziționează în comunitate.
Ioana Soreanu: Abordările, în același timp, sunt foarte diferite.
Lavinia German: Așa este pentru că, la fel ca în trecut, noi încurajăm fiecare student al nostru, viitor tânăr artist, să identifice mediile de expresie, formatele de expunere, stilurile vizuale ale imaginilor fotografice și video care îi caracterizează, să creeze o lucrare cu un caracter unic, să exploreze noi moduri de a comunica, prin intermediul proiectelor artistice. De aceea, în expoziția de față vedem formate foarte populare în ziua de azi, cum este cartea de fotografie, dar și lucrări de natură instalativă care combină imaginea statică cu filmarea, cu diverse obiecte care capătă o importanță mare în ansamblu, până la filme cu caracter narativ sau instalații cu viteoproiecții.
Directorul Borederline Art Space, George Pleșu, a oferit, întotdeauna, un spațiu de afirmare tinerilor artiști. Urmărind generațiile de absolvenți de la Facultatea de Arte Vizuale și Design din cadrul UNAGE, George Pleșu a constatat o evoluție în ceea ce privește nivelul conceptual al acestora:
George Pleșu: Dacă primii 3 ani am încercat, în această expoziție pe care o denumim „Graduation Highlights”, să selectăm lucrări de la Universitățile de Arte din București-Cluj-Iași sau București-Iași-Chișinău, de 6 ani încoace, ne-am concentrat doar pe Universitatea de Arte „George Enescu” și, într-adevăr, văd că, de la an la an, crește nivelul conceptual al studenților, adică modul în care gândesc un proiect, modul în care îl instalează într-un spațiu expozițional arată că odată cu apariția mai multor spații, mai multor galerii, odată cu creșterea și din partea cadrelor universitare de la Universitate a exigențelor în ceea ce privește examenul de final, crește și modul în care ei răspund la toate aceste așteptări. Văzând mai multe expoziții în oraș și având de la profesori lor exemple de bune practici vizavi de cum ar trebui create și instalate lucrările lor și produsele finale, adică acestei expoziții de grup, arată din ce în ce mai bine. Dau un exemplu total la întâmplare, e în cadrul acestei expoziții o carte de artist foarte bine făcută, cu un design extraordinar și am aflat că autoarea este o absolventă de licență de doar 21 de ani. Adică, ăsta este un proiect de o dificultate medie spre crescută, pe care îl așteptam, să zic, de la cineva de la master. E un exemplu de cum evoluează și eu mă bucur că există, să zicem, această creștere calitativă. Și nu neapărat că nu ar fi fost în fiecare an proiecte foarte bune, ci că aici, proiectul mediu sau lucrarea medie e cumva parcă făcută cu mai mult profesionalism decât acum 6 ani, de exemplu.
