Etnologii Silvia și Ion H. Ciubotaru au lansat, la Iași, Țesături și broderii decorative din Moldova
Publicat de Andreea Drilea, 6 aprilie 2024, 08:47
La 3 aprilie a.c., începând cu ora 13:30, la Iași, în Sala „Petru Caraman” a Muzeului Etnografic al Moldovei, am participat la prezentarea volumului Țesături și broderii decorative din Moldova. Studiu introductiv și corpus de documente, semnat de către etnologii ieșeni Silvia Ciubotaru și Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Academiei Române. Volumul a văzut lumina tiparului la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi și a fost prezentat de către Ioana Repciuc, cercetător științific la Departamentul de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Academiei Române, Filiala Iași. La manifestare au participat și autorii care au prezentat cercetarea pe care au întreprins-o.
Evenimentul a fost moderat de către Victor Munteanu, șef al Muzeului Etnografic al Moldovei, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.
Înainte de începerea evenimentului, am invitat la dialog pe etnolog Ioana Repciuc, cea care ne-a vorbit despre conținutul cercetării etnologilor ieșeni Silvia și Ion H. Ciubotaru, amintindu-ne valențele țesăturilor prezentate în volumul de față. Ioana Repciuc ne vorbește și despre utilitatea și semnificațiile obiectelor textile surprinse în paginile cărții.
Aproape de finalul înregistrării pe care o postăm, filolog Ioana Repciuc, întrucât este un om implicat în cercetarea culturii populare din întreaga țară, își exprimă opinia despre situația actuală în ceea ce privește subiectul cărții de față, precizând că „autorii sunt conștienți că această carte vine să pună la adăpost pentru memoria generațiilor următoare multă informație pe care astăzi nu o mai găsim, din păcate, în realitatea satului nostru”.
De asemenea, înainte de prezentarea volumului, Victor Munteanu, șef al Muzeului Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, ne vorbește despre munca, de peste 40 de ani, din spatele acestuia, amintind de zestrea de țesături pe care o deține instituția coordonată de către acesta.
Imediat după prezentarea volumului întreprinsă de către etnolog Ioana Repciuc, discurs pe care-l difuzăm într-o ediție viitoare a emisiunii Tradiții (joia, ora 21:03, Radio Iași), publicul prezent a putut urmări intervenția doamnei Silvia Ciubotaru, etnolog.
Doamna Ciubotaru ne-a oferit amănunte concrete despre istoricul acestor țesături din cele mai vechi timpuri până în prezent, cu accent pe semnificațiile acestora; de-a lungul timpul, pe aceste țesături și broderii gospodinele satului românesc au țesut, cusut diferite simboluri, iar autoarea cărții ne oferă explicațiile aferente.
După încheierea prezentării volumului Țesături și broderii decorative din Moldova. Studiu introductiv și corpus de documente, carte care a văzut lumina tiparului, anul acesta, la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, etnolog Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Academiei Române, ne amintește despre munca, de peste 60 de ani, de pe exuberantul tărâm al culturii populare, reflectată în cercetări de înaltă ținută academică.
Etnologul Ion H. Ciubotaru, în interviul pe care ni l-a acordat, ne prezintă structura cărții. Volumul, după cum ne precizează interlocutorul, „este structurat în funcție de problemele fundamentale pe care le aveam de dezbătut în Studiul introductiv și, în al doilea rând, în funcție de problemele pe care trebuia să le lămurim și care stăteau într-un soi de neclaritate de prea mulți ani”.
Pentru a vă stârni interesul pentru volumul prezentat atât prin cuvânt, cât și prin imagini, redăm cuprinsul acestuia – Introducere: I. Excurs istoric; II. Retrospectivă bibliografică; III. Batiste, ştergare, scoarţe. Valenţe magice şi ritual-ceremoniale; IV. Ornamente; V. Compoziţie şi cromatică; VI. Imagini enigmatice. Interpretări; VII. Podoabele interioarelor ţărăneşti. Funcţionalitate şi estetică; VIII. Concluzii; Corpus de documente: A. Batiste, năframe, gevrele; B. Ştergare, prosoape, mânişterguri; C. Perdeluţe, prostiri, feţe de masă, feţe de pernă; D. Lăicere, macaturi, păretare, scoarţe, covoare, poloage; E. Grindăraşe, interioare ţărăneşti; Indice analitic al localităţilor investigate; Indice de nume cuprinzând posesoarele pieselor incluse în volum; Indice de teme şi motive; Bibliografie; Résumé.
Atât prezentările volumului, cât și înregistrările postate, le difuzăm într-o viitoare ediție a emisiunii Tradiții, emisiune pe care o puteți asculta în fiecare seară de joi, între 21:03-22:00, pe toate frecvențele (1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM) Radio România Iași.
Emisiunile pot fi urmărite online – AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/
Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN
Informații suplimentare despre etnologii Silvia și Ion H. Ciubotaru
Silvia Ciubotaru (născută la 28 decembrie 1947, în oraşul Botoşani) a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Doctor în ştiinţe filologice al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1995). După terminarea studiilor universitare (1971), este angajată cercetător ştiinţific la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor, din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi. Timp de patru decenii a lucrat la constituirea Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei, precum şi la elaborarea lucrărilor subsumate proiectului respectiv.
Cele treisprezece volume pe care le-a publicat, unele în colaborare, s-au bucurat de o frumoasă primire din partea specialiştilor. Printre acestea se numără: „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece şi jocuri din ţinutul Rădăuţilor (1979), Strigături din Moldova. Cercetare monografică (1984), Ornamente populare tradiţionale din Moldova (1988), Folclorul medical din Moldova. Tipologie şi corpus de texte (2005, 2010, 2023), Obiceiuri nupţiale din Moldova. Tipologie şi corpus de texte (2009), Obiceiurile agrare din Moldova raportate la spațiul național (2017) ‒ a fost distinsă cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române ‒, Basme fantastice din Moldova (2018).
Din opera postumă a savantului Petru Caraman a editat volumele: Colindatul la români, slavi şi la alte popoare. Studiu de folclor comparat (1983) şi Conceptul frumuseţii umane reflectat în antroponimie la români şi în sud-estul Europei. Prolegomene la studiul numelui personal (2011).
Prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru (născut la 28 ianuarie 1940 în satul Arborea, judeţul Botoşani) a absolvit cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Activitatea ştiinţifică şi a desfăşurat o în cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi. A fundamentat, teoretic şi metodologic, proiectul Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei. Este iniţiatorul şi coordonatorul seriei de publicaţii „Caietele Arhivei de Folclor”, finalizată prin apariţia a zece volume (1979-1991). Se numără printre autorii Dicţionarului literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979 (distins cu premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), şi ai Dicţionarului general al literaturii române, vol. I VII, Bucureşti, 2004-2009. A publicat douăsprezece volume de autor, nouă în colaborare, iar din lucrările inedite ale savantului Petru Caraman a editat opt tomuri, deschizând astfel accesul cercetătorilor români şi străini la o operă etnologică de interes major. Pentru trilogia Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, Iaşi, 1998 2005, a primit Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române, precum şi Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici „Giuseppe Pitré Salvatore Salomone Marino”, Palermo, 2006. Din anul 2022 este membru de onoare al Academiei Române.
