Ascultă Radio România Iași Live

(AUDIO/FOTO) „Silent Cehov” – Sensurile tăcerii cehoviene, într-un spectacol de Octavian Jighiurgiu

(AUDIO/FOTO) „Silent Cehov” – Sensurile tăcerii cehoviene, într-un spectacol de Octavian Jighiurgiu

Publicat de isoreanu, 3 decembrie 2023, 10:06

Un proiect inspirat de teatrul cehovian, realizat ca performance sau experiment, utilizând forme noi pentru recompunerea „lumii cehoviene” (cum o numește autorul, Octavian Jighirgiu) a fost prezentat la Baia Turcească, un spațiu adecvat artei contemporane.

Un material de Ioana Soreanu.

Baia Turcească din Iași a oferit, săptămâna aceasta, spațiul potrivit pentru prezentarea proiectului „Silent Cehov”. Este vorba despre adaptarea textului marelui dramaturg la forme noi de teatru, non-verbale.

Suprimarea cuvintelor a reprezentat o provocare pentru actrițele Laura Bilic, Alexandra Diaconița și Andreea Darie Jighirgiu, care au avut la îndemână expresivitatea mișcării ca mod de exprimare. De asemenea, proiecțiile video au jucat un rol esențial în concepția proiectului, a explicat autorul acestui, spectacol/performance/experiment, prof. univ. dr. Octavian Jighirgiu, prorector al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași:

Ioana Soreanu: Haideți să plecăm de la titlu. De ce ”Silent Cehov”?

Octavian Jighirgiu: Cineva glumea pe grupul nostru de lucru spunând ”taci, Cehov!”, pentru că poate fi și așa tradus, mai ales dacă punem o virgulă între. ”Silent Cehov” pentru că ne-am propus să… să explorăm puțin lumea lui Cehov dintr-o altă perspectivă. Suntem în sfârșit… în plină eră a post-umanismului. Tehnologicul, știm foarte bine cum invadează și cum contorizează viețile noastre și am spus, ce-ar fi să încercăm să redăm cumva spiritul sau mai bine zis, să redăm acea esență încifrată în lumea cehoviană, fără cuvânt, adică lăsând deoparte vocabula și lăsând deoparte ceea ce îl caracterizează pe acest mare autor, textul absolut fabulos, pauzele ancestrale dintre replici, momentele acelea absolut sublime în care trec îngeri și să vedem cum putem să forăm sau, mai bine zis, să ajungem la esența lui, punând, să zic așa, lumea cehoviană sau povestea cehoviană, punând-o față în față cu un viitor, acest viitor pe care noi îl numim ”prezent”, pe care personajele lui Cehov nu-l prevedeau în felul în care e acum, dar cu care, cred eu, rezonează foarte tare. Apropo de, să zicem așa, angoasele comune ale acelei lumi cu această lume, singurătatea, trauma despărțirii, neputința conexiunii cu ceilalți, lipsa sensului până la urmă și acel pierdut ”acasă” pe care fetele îl numesc atât de frumos „Moscova, Moscova”. Am zis că toate astea ar putea deveni parte dintr-un limbaj diferit de cel cu care ne-a obișnuit Cehov, și anume limbajul nonverbal, dar ajutat cât de mult se poate de new media, de tehnologiile cu care colaboratorii mei, Andrei Cozlac, Marian Mina și Radu Marțin s-au jucat într-un mod absolut fabulos. Sunt încântat de colaborarea cu ei. De asemenea, sunt încântat, dacă pot să continui, de colaborarea cu cele trei actrițe. Au înțeles exact ce le-am propus eu. Am bâjbâit la început, am căutat împreună și, rând pe rând, am descoperit rezolvări, aș zice eu, ale situațiilor majore din spectacol, din piesă, din piesa cehoviană și, cred că pe undeva, spectacolul nostru se îndepărtează puțin de teatru și se duce în zona performativă. Aș zice că actrițele mele au învățat, mai bine zis, și-au asumat rol de performeri. Am chestionat împreună cu ele diferite variante pentru multiple scene din… din piesă și în 80% din cazuri am căzut de acord. Adică, atât de bine ne-am conectat la nivel de lucru. Bariera majoră în spectacol a fost hiperpsihologizarea cehoviană. Toți actorii și regizorii care-l abordează pe Cehov caută să înțeleagă mecanismul acela psihologic atât de profund și de puternic care îi caracterizează lumea. Am încercat să văd cum e să chestionăm ideile esențiale, să nu ne mai chestionăm pe noi înșine. Adică să lăsăm interioritatea noastră să meargă după idee, să funcționeze după un principiu pe care l-am descoperit. Și cumva, din acest, să zicem, alt mod de abordare, această nouă perspectivă s-a născut, practic, un spectacol, performance, ce o fi el, instalație media, are de toate, așa… care, în momentul ăsta, cred eu, e un limbaj universal, care poate vorbi foarte bine și rusului, și americanului, și thailandezului, de ce nu? Adică este genul de spectacol care cred că se adresează un public extrem de larg. Bine, acum trebuie să luăm în calcul și faptul că publicul clasic sau publicul clasicizat de spectacolele, eu știu, de Teatru Național, de repertoriu, poate nu accesează la fel povestea noastră așa cum o face publicul, să zicem, obișnuit cu spațiile independente, obișnuit cu arta contemporană ș.a.m.d. Cred că spectacolul nostru este un spectacol oarecum nișat, dar îmi place să cred că s-ar putea bucura și publicul clasic de spectacol dacă ar accepta, ar asuma ideea că e o altă perspectivă.

 

Conf. univ. dr. Călin Ciobotari, director al Școlii Doctorale de Teatru din cadrul UNAGE, a avut dublu rol în acest proiect: acela de consultant și cel de critic:

Ioana Soreanu: Faceți parte din acest proiect. În ce fel teatrologul a contribuit la acest proiect?

Călin Ciobotari: Da, prezența mea a fost oportună în faza inițială, când s-a structurat scenariul. Au recurs la mine și pentru că mi-am dat doctoratul în Cehov și cumva sunt în zona asta a cehovologiei și prindeam bine în proiectul acesta de esențializare a marelui dramaturg rus și de încercare de a verifica, prin intermediul unui experiment, pentru că a fost un experiment evenimentul de astăzi, ce se întâmplă din Cehov dacă anulăm cuvintele pieselor sale? Rezultatul a fost un spectacol foarte puternic de corporalitate, de coregrafie, de limbaj video, un melanj între toate aceste dimensiuni care ni l-au relevat pe Cehov, același cum îl știam, însă în același timp, cumva adaptat secolului XXI.

Ioana Soreanu: Ce spune criticul? Puteți fi și critic, în același timp?

Călin Ciobotari: E greu să mă obiectivez pentru că sunt implicat emoțional în proiectul ăsta. Evident, criticul e foarte atras de formele acestea noi. E ceea ce căuta un personaj celebru a lui Cehov, Treplev, „forme noi, forme noi”. Cred că, iată, după 100 și ceva de ani, Treplev ar fi satisfăcut să vadă un astfel de Cehov pus în forme noi. În calitate de critic, sunt mereu deschis la provocările de genul acesta, pentru că mă scot din starea de rutină și îmi dau seama că teatrul e ceva inepuizabil și mereu, mereu, suntem luați prin surprindere de arta aceasta atât de diversă și atât de complexă.

Ioana Soreanu: Pe mine, titlul proiectului ”Silent Cehov” m-a dus cu gândul, înainte de a vedea spectacolul, la celebrele tăceri, celebrele pauze ale lui Cehov.

Călin Ciobotari: Da, sunt multiple sensuri ale tăcerii. Evident, sensul de bază e această tăcere paradigmatic cehoviană, însă, pe de altă parte, sunt atinse și alte subteme. E tăcerea cu care… silențiozitatea mai degrabă, cu care noile tehnologii vin și ne pun pe gânduri, ne obligă să ne redefinim, să ne reinventăm. La fel cum cred că e vorba și de tăcere ca stare de stupefacție în fața unor întâmplări ale istoriei, precum războiul din Ucraina, de exemplu, unde tot Rusia, apropo de Cehov, este implicată. Istoria, ne lasă uneori în stupefacția asta pe care o asociem tăcerii. Deci, sunt mai multe sensuri ale tăcerii în spectacolul acesta.

Din proiect au mai făcut parte Alexandru Radu, Andrei Cozlac, Mihai Marian Mina, Radu Marțin, Adrian Buliga, Mihai Cornea, Andrei Emilian, Dragoș Darie și Jeni Stănilă.

 

(Radio Iași/ FOTO: Mihai Cornea)

Etichete:
„We the People” – proiect curatorial ICMA de artă contemporană despre crizele democrației și consecințele acestora
Life joi, 12 noiembrie 2026, 11:10

„We the People” – proiect curatorial ICMA de artă contemporană despre crizele democrației și consecințele acestora

Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă (ICMA) din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași propune...

„We the People” – proiect curatorial ICMA de artă contemporană despre crizele democrației și consecințele acestora
#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.
Life miercuri, 11 noiembrie 2026, 14:46

#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.

„Pentru Național așa cum îl visezi” a fost deviza sub care Consiliul Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași a derulat, în ultimii...

#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.
#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.
Life marți, 10 noiembrie 2026, 10:32

#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.

La Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, 34 de profesori au transformat experiența de la clasă într-un ghid practic...

#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.
#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.
Life duminică, 8 noiembrie 2026, 12:01

#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.

Digitalizarea relației dintre companii și școli, actualizarea calificărilor profesionale și integrarea competențelor digitale în pregătirea...

#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.
Life vineri, 6 noiembrie 2026, 14:39

#StareaEducației (INTERVIU) Protestele elevilor și studenților din Franța. Cécile Folschweiller, conf.dr. INALCO Paris: Nemulțumirile elevilor au pornit, în multe cazuri, de la probleme concrete, respectiv clădiri degradate, clase aglomerate, programe școlare dificil de gestionat și un sistem de admitere în învățământul superior pe care îl consideră inechitabil. Studenții s-au solidarizat pentru că se confruntă cu probleme similare.

Elevii și studenții francezi au revenit în stradă după o pauză de două săptămâni, alăturându-se mobilizării sindicatelor care cer...

#StareaEducației (INTERVIU) Protestele elevilor și studenților din Franța. Cécile Folschweiller, conf.dr. INALCO Paris: Nemulțumirile elevilor au pornit, în multe cazuri, de la probleme concrete, respectiv clădiri degradate, clase aglomerate, programe școlare dificil de gestionat și un sistem de admitere în învățământul superior pe care îl consideră inechitabil. Studenții s-au solidarizat pentru că se confruntă cu probleme similare.
Life miercuri, 4 noiembrie 2026, 08:59

#StareaEducației (INTERVIU) Programul ”Școala din spital” întâmpină dificultăți, la Iași, în găsirea cadrelor didactice. Prof. dr. Camelia Bogdănici: Nu avem profesori pentru discipline ca limba română, matematică, științe. Plata cu ora nu este suficient de atractivă financiar, iar acest lucru face ca profesorii să prefere alte școli sau să ofere meditații în privat.

Pentru copiii care se confruntă cu boli cronice și sunt nevoiți să petreacă perioade îndelungate în spital, întreruperea școlii poate...

#StareaEducației (INTERVIU) Programul ”Școala din spital” întâmpină dificultăți, la Iași, în găsirea cadrelor didactice. Prof. dr. Camelia Bogdănici: Nu avem profesori pentru discipline ca limba română, matematică, științe. Plata cu ora nu este suficient de atractivă financiar, iar acest lucru face ca profesorii să prefere alte școli sau să ofere meditații în privat.
Life luni, 2 noiembrie 2026, 10:36

#StareaEducației (INTERVIU) „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, proiectul Radio România Muzical care merge la sufletul elevilor. Prof. Antoaneta Luchian: Să stai cinci minute concentrat pe un act sonor mi se pare important și relevant, mai ales în cazul elevilor contemporani care își pierd ușor răbdarea. Cristina Comandașu, manager RRM: Muzica clasică ajută la construirea unei societăți mai frumoase.

De 12 ani, proiectul „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, inițiat de Radio România Muzical, contribuie la apropierea copiilor de muzica...

#StareaEducației (INTERVIU) „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, proiectul Radio România Muzical care merge la sufletul elevilor. Prof. Antoaneta Luchian: Să stai cinci minute concentrat pe un act sonor mi se pare important și relevant, mai ales în cazul elevilor contemporani care își pierd ușor răbdarea. Cristina Comandașu, manager RRM: Muzica clasică ajută la construirea unei societăți mai frumoase.
Life marți, 27 octombrie 2026, 11:53

#StareaEducației (INTERVIU) Lucian Grigorescu, formator Teach for Romania: Cei mai mulți dintre tineri ies din facultate cu teoria foarte bine învățată, dar niciunul nu se confruntă cu toate provocările din școlile din medii vulnerabile. Practica pedagogică ar trebui să înceapă din anul întâi și să fie în medii diverse. Nu te pregătește nimeni să vezi copii care vin flămânzi la școală, desculț și care n-au sprijin de acasă.

Pregătirea teoretică nu este suficientă pentru profesorii care ajung să predea în comunități vulnerabile, unde sărăcia, lipsa sprijinului...

#StareaEducației (INTERVIU) Lucian Grigorescu, formator Teach for Romania: Cei mai mulți dintre tineri ies din facultate cu teoria foarte bine învățată, dar niciunul nu se confruntă cu toate provocările din școlile din medii vulnerabile. Practica pedagogică ar trebui să înceapă din anul întâi și să fie în medii diverse. Nu te pregătește nimeni să vezi copii care vin flămânzi la școală, desculț și care n-au sprijin de acasă.